În ședință extraordinară a Guvernului României, vineri, 8 martie, a fost adoptată Ordonanța de Urgență prin care alegerile pentru Parlamentul European și cele locale se comasează.

Prin urmare, oficial, în 9 iunie, ne vom alege eurodeputații, președintele Consiliului Județean, consilierii județeni, primarii și consilierii locali care vor conduce destinele comunităților până la alegerile din anul 2028, în cazul localelor, respectiv 2029, în cazul europarlamentarelor. Calendarul oficial, sau numărătoarea inversă, începe în 12 martie. Perioada de campanie electorală efectivă este de 30 de zile înainte de ziua alegerilor. Însă, zilele următoare se va emite un alt act normativ care va stabili toate elementele tehnice pentru desfășurarea alegerilor.

“Perioada electorală pentru alegerile din 9 iunie va începe la data de 12 martie 2024 și se va încheia în termen de 3 zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, partea I”, a declarat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Ordonanța de Urgență a Guvernului își face efectul imediat de la publicarea în Monitorul Oficial, chiar dacă mai trebuie adoptată în Parlament o lege pentru aprobarea OUG emisă de Guvern. Odată cu stabilirea oficială a datei alegerilor europarlamentare s-a reglementat și posibilitatea actualilor aleși locali de a schimba partidul.

Actualii aleși pot schimba partidul și pot candida simultan pentru mai multe funcții

Actul normativ prevede că o persoană poate candida, în același timp, pentru Parlamentul European, precum și pentru funcţiile de consilier local, de consilier judeţean, de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, în condițiile prevăzute de Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Iar cea mai așteptată decizie este cea cu privire la party switching sau, pe românește spus, traseismul politic.

Practic, un primar, un președinte de județ sau un consilier județean ori local ales în funcție în 2020 din partea unui partid poate de acum să treacă efectiv la alt partid și să candideze sub altă siglă fără a-și pierde mandatul actual. Însă, acest lucru îl poate face acum, înainte de alegeri. După 9 iunie, nu se mai poate răzgândi. Adică, schimbă acum partidul, câștigă un mandat de primar sub sigla PSD, de exemplu, în 9 iunie, iar până în septembrie când să preia mandatul vrea să se întoarcă iar de unde a plecat. Acest lucru nu se va putea realiza pentru că își pierde mandatul câștigat în 9 iunie.

În practică, un primar ales USR, de exemplu, în septembrie 2020, poate candida la alegerile din 9 iunie din partea PNL. Dar rămâne primar USR până în septembrie, când îi expiră actualul mandat. Campania electorală și-o desfășoară sub sigla PNL și nu se mai poate răzgândi asupra deciziei luate după ce intră în competiția electorală actuală.

Va fi foarte interesant cum se va aplica duplicitatea aceasta politică. Schimbi partidul acum, dar rămâi reprezentantul partidului de la care ai plecat până în septembrie. De când îl schimbi, ești și membru în partidul pentru care ai optat. Adică dublă apartenență politică, pentru că e obligatoriu ca fiind candidat sub o anumită siglă de partid să fii și membru cu adeziune în acel partid. Ceea ce contravine legii partidelor politice care spune că, odată înscris într-un alt partid, pierzi automat calitatea de membru al partidului din care ai făcut parte.

Deci, aleșii sunt cu picioarele în două bărci câteva luni bune. Iar dacă prezidențialele se desfășoară în septembrie, va fi interesant și cum își vor face aleșii locali traseiști campania electorală. Dar și mai interesante vor fi statisticile partidelor. Pentru că traseiștii se vor regăsi și la foștii, și la actualii, până la final de septembrie, când cei aleși în 9 iunie își pot lua în primire mandatul ”doar dacă la acea dată fac parte din partidul sub sigla căruia au candidat”, se arată în document.

Inițiatorii actului normativ spun că a fost necesară reglementarea din motive de oportunitate politică, pentru a nu fi încălcat dreptul vreunei persoane de a se asocia unui partid politic și dreptul de a fi ales.

„O astfel de prevedere ține cont de necesitatea de a nu li se încălca acestor persoane dreptul de asociere în partide politice și dreptul de a fi ales, ca efect al deciziei de a decala alegerile locale. Dacă nu li s-ar permite persoanelor care acum exercită funcția de primar și de președinte de consiliu județean, respectiv de consilieri locali sau județeni să candideze din partea altor partide la alegerile din 9 iunie 2024, atât locale, cât și pentru Parlamentul European, li s-ar încălca dreptul la asociere în partide politice.

Exclusiv în acest context specific rezultat din decalarea alegerilor administrației publice locale, pierderea de drept a mandatelor de către aceste persoane ca urmare a faptului că și-au depus candidaturi din partea altui partid decât cel pe listele căruia au fost aleși, s-ar transforma într-o sancțiune pentru dreptul lor de asociere în partide politice, inclusiv din perspectiva depunerii candidaturilor deci strâns legat de dreptul de a fi ales.

Cu alte cuvinte, trebuie să li se asigure posibilitatea să opteze liber pentru alt partid politic din partea căruia să candideze la alegerile din data de 9 iunie 2024, doar cu titlu excepțional, tocmai pentru că alegerile locale au fost decalate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță.

La europarlamentare votăm oriunde. La locale, doar unde locuim

Președintele Autorității Electorale Permanente a explicat, imediat după ședința de Guvern, procedura de vot.

Pentru românii cu rezidență în diaspora, s-a renunțat la listele suplimentare pe care erau trecute cu pixul persoanele care votează. Fiecare român care trăiește în străinătate se va autentifica prin aplicație atunci când votează – SIMPV.

”Lista suplimentară pentru cetățenii români rezidenți în străinătate se generează electronic și se câștigă și timp și acuratețe, pentru că un cetățean care a votat o dată în străinătate nu poate să mai voteze a doua oară la o altă secție din țară sau din străinătate”, a explicat Toni Greblă, președintele AEP.

În țară, un cetățean român, indiferent în care localitate se află, poate să-și exercite dreptul de a vota pentru europarlamentare. În schimb, pentru alegerile locale, un cetățean poate vota numai în localitatea de domiciliu sau dacă are reședința stabilită în acea localitate cu mai mult de 30 de zile înainte de data alegerilor, adică dacă are flotant în acea localitate obținut până la data de 9 mai.

Dacă un cetățean român votează într-o secție de votare din altă localitate pentru Parlamentul European, va putea merge și în localitatea de domiciliu/ reședință până la închiderea urnelor să voteze pentru primar, consiliu local, președinte de consiliu județean și consilierii județeni. Pentru că tabletele din secțiile de votare vor avea două ”butoane” – unul se activează când se votează doar pentru europarlamentare, iar celălalt, când se votează pentru ambele. În aplicație se va înregistra tipul de vot pentru care s-a prezentat în secția de votare.

”Trebuie precizat faptul că pentru alegerile europarlamentare există o singură circumscripție electorală pe toată țara și pe toată străinătatea, deci, un cetățean român, indiferent unde se află, poate să-și exercite dreptul de a vota pentru europarlamentare.

Pentru alegerile locale, însă, trebuie să voteze numai în localitatea de domiciliu sau dacă are reședința stabilită în acea localitate cu mai mult de 30 de zile înainte de data alegerilor. Există și infrastructura tehnică, a fost creată, și anume pe aceeași platformă informatică există două butoane, ca să mă înțeleagă toată lumea – dacă ai votat în localitatea de domiciliu pentru locale, atunci este activat acel buton și se înregistrează automat, dacă votezi și pentru celălalt tip de scrutin, e activat și al doilea buton și atunci înseamnă că ai votat pentru ambele tipuri de scrutin, nu mai poți vota nicăieri în altă parte. Poți în același timp, dacă, spre exemplu, ești în Sinaia și votezi la Sinaia pentru europarlamentare, pentru că tu ai domiciliul în București, nu știi dacă ajungi în timp util la București, şi atunci, ca să fii sigur că ai votat cel puțin pentru europarlamentare, votezi acolo pentru europarlamentare și, dacă ai ajuns în timp util până la închiderea secțiilor de votare în secția de votare unde ai domiciliu, poți să-ți exerciți dreptul de vot și pentru alegerile locale. Dacă tot suntem la capitolul exercitarea dreptului de vot, votarea va începe la ora 7:00, se va termina la ora 22:00 cu posibilitatea de prelungire, prelungire decisă de către biroul secției de votare. Dacă în afara secției de votare mai sunt alegători, președintele secției de votare are posibilitatea să prelungească votarea până la ora 23:59”, a explicat șeful Autorității Electorale Permanente.

Toni Greblă a spus că va fi o singură infrastructură electorală, un singur birou electoral central, un singur birou de circumscripție, un singur birou al secției de votare. Numărul membrilor unui birou de secție de votare va fi același care a existat și în 2020.

AEP a fost co-autor, alături de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe, la întocmirea proiectului ordonanței de urgență.

Post Views: 625