Casa de Pensii a gasit solutia arhivelor: societatile private.
Arhivele a 12 firme desfiintate au fost transferate la o firma din Cluj.
Casa Judeteana de Pensii (CJP) Salaj si Institutia Prefectului au rezolvat o parte a problemelor legate de aplicarea Legii 16, privind preluarea arhivelor de la unitatile intrate in lichidare sau falimet. Arhiva a 12 unitati desfiintate a fost predata unei firme private din Cluj Napoca, singura firma autorizata din zona, conform statutului, sa preia arhivele, sa selecteze, sa depoziteze si sa elibereze adeverinte fostilor angajati. Astfel, arhivele fostelor Sc Publiserv Jibou, SC Avicola SA Zalau, SC Dam Imperial Zalau, SC Silva Banc SA Zalau, Sc Comcereal SA Salaj, SC Agromec Cehu Silvaniei, SC OMD Hartman SRL, Protplant, SC Cooperativa de Credit Nusfalau, SC Romarom, SC Deniro si SC Artin SA au fost preluate de societatea RIBEIT SRL, cu sediul in Cluj Napoca. Depozitul in care se pastreaza arhiva este situat la granita dintre judetele Salaj si Cluj, pe Topa. Directorul CJP Salaj, Chis Filonas, a anuntat ca „fostii angajati ai societatilor amintite mai sus pot solicita, incepand de azi, adeverinte legate de vechime, de grupele de munca, eliberarea carnetului de munca original detinut in arhiva, adeverinte privind veniturile brute sau sporurile”. Cererile pentru eliberarea actelor sunt puse la dispozitie prin intermediul Case de Pensii, pana in momentul in care societatea clujeana va deschide un punct de lucru la Zalau. Directorul Filonas a precizat faptul ca toata procedura de transferare a fost necesara pentru a debloca sistemul de calcul a drepturilor, mai ales ca sunt cazuri la noi in judet in care oamenii nu au beneficiat deloc de pensie, desi ar avea dreptul legal. Din moment ce nu puteau intra in posesia unei adeverinte de vechime, CJP Salaj nu avea cum sa le calculeze drepturile.
4900 de societati asteapta noua lege
In baza legii vechi, arhivele societatilor trebuiau preluate de Arhivele Nationale. Din moment ce Arhivele au disponibilizat oameni, nu aveau cum sa preia tot. „Ar fi fost necesar sa mai angajeze oameni, nu sa ii dea afara. Casa de Pensii a preluat cateva arhive, dar nu avea competenta legala de a elibera adeverinte, ceea ce a atras un blocaj. In plus, instantele au dat solutii controversate: spre exemplu, arhiva SC Artim trebuia preluata de CJP Salaj, dar nu putea emite adeverinte cu caracter salarial si tot CJP sa calculeze pensiile”, a subliniat Filonas. La insistentele CJP Salaj si ale Institutiei Prefectului, parlamentarii salajeni au dat informatii ca un nou proiect legislativ ce va solutiona blocajul din sistem va fi discutat in Camera Deputatilor, in prima parte a sesiunii parlamentare de toamna. Legea va permite aplicarea preluarii arhivelor de la unitatile inchise, mai ales ca in acesta situatie sunt peste 4900 de societati comerciale din Salaj.
25 de mii de lei alocati primului transfer
„Mii de oameni nu pot intra in drepturile ce li se cuvin de drept pentru ca nu pot face dovada veniturilor, a vechimii sau a grupelor de munca. Am cerut bani pentru procedura de transfer a arhivelor, si in total am cheltuit aproximativ 25 de mii de lei pentru transport, predare, etc.”, a declarat Chis Filonas. Alexandru Vegh, prefectul Judetului Salaj, a precizat ca implicarea institutiei pe care o conduce vine pe fondul „experientei celor sapte ani de administratie, iar audientele au dovedit ca problema arhivelor este una ce nu suporta amanare”. Prefectul a specificat si faptul ca arhiva fostei Filatura se afla momentan la Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale (AJPS) Salaj si se urmareste transferarea ei la RIBEIT. Institutiile statului vor efectua controale periodice la societatile care vor detine arhive in baza legii, deoarece responsabilitatea intocmirii adeverintelor este foarte mare, fiecare zi de munca este importanta pentru calcularea pensiilor. Noua lege va obliga lichidatorii judiciari sa tina cont de arhive, iar primele sume pe care le vor recupera vor fi destinate arhivelor societatilor in cauza. Seful CJP Salaj a mentionat ca toate recalcularile se efectueaza retroactiv, salajenii putand intra in drepturile depline in perioada urmatoare.