De cinci ani, in… ceata
Desi se stie de cel putin cinci ani ca imobilul in care functioneaza Palatul Copiilor din Zalau urmeaza sa fie retrocedat vechilor proprietari, situatia institutiei frecventate in fiecare saptamana de peste 2.000 de copii nu a fost inca reglementata. Pentru imobilul in cauza, fostii proprietari au inca din 2004 o hotarare definitiva si irevocabila a Curtii Supreme de Justitie, care, in urma unei actiuni constatatoare incepute in 1999, decide ca aceasta cladire a fost preluata abuziv de catre Statul Roman. Prin aceeasi hotarare s-a dispus rectificarea Cartii Funciare prin radierea dreptului de proprietate (asupra imobilului si terenului aferent) a Statului Roman si inscrierea dreptului de proprietate a vechilor proprietari. Potrivit informatiilor primite de la Viorica Jeler, juristul Inspectoratului Scolar al Judetului (ISJ) Salaj, „Curtea Suprema de Justitie a respins,tot atunci, cererea de restituire in natura ca prematura, Palatul Copiilor avand dreptul sa ramana in imobil, cu plata unei chirii, pe o perioada de cinci ani”. Desi perioada respectiva expira in curand, in cei cinci ani nu s-a gasit nici o varianta de rezolvare a situatiei Palatului Copiilor: nici nu s-a gasit o modalitate de despagubire a proprietarilor de drept, nici nu a fost identificat un alt spatiu in care Palatul Copiilor sa-si desfasoare activitatea dupa expirarea perioadei de cinci ani.
Restituire in natura sau despagubiri
De mentionat ca, dupa cum a mai precizat Viorica Jeler, proprietarii au promovat, ulterior, in alt proces – la Tribunalul Salaj – prin care solicita restituirea in natura a imobilului, plus plata retroactiva a chiriei pentru folosinta spatiului. In acelasi proces, aflat in desfasurare si in prezent, ISJ (parte in proces, alaturi de Palatul Copiilor si Ministerul Educatiei) a formulat o cerere reconventionala, prin care solicita, la randul sau, plata unor despagubiri din partea reclamantului, de 10 miliarde de lei vechi, pentru constructiile edificate de inspectorat la Palatul Copiilor. La aceasta data, este in curs de expertizare valoarea chiriei cerute de reclamant (si contestata de Palat ca fiind prea mare).
Problema este ca, daca, ipotetic, maine instanta s-ar pronunta pentru restituirea in natura a imobilului, iar reclamantul ar plati cele 10 miliarde (suma cu care, a fost, de altfel, de acord), Palatul Copiilor n-ar avea de ales decat sa plece de acolo. Sau sa plateasca despagubiri. Cum acestea sunt, insa, de ordinul zecilor de miliarde de lei vechi, este greu de crezut ca, in aceste momente de criza, se vor gasi fondurile necesare.
Ministerul a fost darnic doar cu unii
Revoltator este faptul ca nici atunci cand erau din abundenta fonduri pentru educatie, adica in 2007 si 2008, autoritatile competente – in primul rand Ministerul Educatiei, care impartea si banii si in subordinea caruia functioneaza Palatelor Copiilor – nu au avut intelepciunea necesara pentru a solutiona aceasta problema. Dupa cum ne declara si Viorica Jeler, ISJ a inaintat, inca din 2007, trei propuneri de despagubire diferentiata pentru Palatul Copiilor (una de sapte miliarde de lei vechi, prin care ar fi urmat sa se despagubeasca doar terenul de sub contructiile construite de ISJ, noii proprietari putand sa intre in posesia cladirii initiale si a terenurilor de acolo; una de 19 miliarde, ce prevedea, in plus, si rascumpararea cladirii initiale, fara terenurile de sport; si una de 25 de miliarde, prin care s-ar fi platit pentru toata proprietatea, cu exceptia constructiilor noi). Nici o varianta nu a fost finantata de minister, fapt pentru care cei 2.000 de copii si personalul Palatului Copiilor ar putea fi, oricand, scosi in strada.