Perspectiva economica a Salajului este sumbra
O analiza recenta a specialistilor de la KeysFin arata ca economia locala a judetului Salaj este la pamant si ca populatia este expusa unui risc insemnat de saracie. Peste 4,1 milioane dintre cei peste 18,5 milioane de locuitori ai României lucreaza cu acte în regula în economie, platind asigurari medicale, taxe si impozite. Numarul salariatilor a crescut în 2014 cu peste 100.000 fata de anii 2012 si 2013, însa concentrarea business-ului în jurul marilor orase risca sa declanseze o adevarata bomba sociala, se arata in analiza KeysFin.
Cei mai multi dintre salariati lucreaza în industria prelucratoare (932.721), urmata de comert (744.945), învatamânt (369.741) si constructii (344.552). În sanatate si asistenta sociala lucreaza 322.761 angajati, iar în servicii 252.322 de persoane.
Statistica nu ia în calcul angajatii la negru, adica fara forme legale, al caror numar ar fi, potrivit Consiliului Fiscal, de 1,5 milioane de persoane.
Datele statistice prezentate de KeysFin arata pe de alta parte ca, pe fondul crizei, economia s-a reorientat în ultimii ani, din punct de vedere al business-urilor. Zonele industriale de traditie, cu mari combinate siderurgice si de exploatare a resurselor, precum Galatiul si Hunedoara, si-au pierdut rolul important, iar exodul angajatilor s-a concentrat în primul rând spre Occident, iar apoi spre zonele cu potential, precum Bucuresti-Ilfov. stop_coloana
În topul regiunilor cu cei mai multi angajati, zona Capitalei raporta 1.186.726 de salariati, urmata de judetele Timis (186.918 angajati), Cluj (161.292), Brasov (148.722), Constanta (147.080), Prahova (133.432), Arges (124.058), Bihor (121.048), Sibiu (111.830). La polul opus se aflau Mehedinti, cu numai 19.507 salariati, Giurgiu, cu 21.617 angajati, Covasna (28.656), Salaj (26.628), Caras-Severin (29.265) si Botosani ( 29.995).
Salajul – judet „abandonat” din punct de vedere economic
Salajul este inclus in lista judetelor cu „risc de explozie sociala”, alaturi de judete precum Vaslui, Botosani, Olt, Mehedinti, Giurgiu, Ialomita, Calarasi, Harghita, Covasna, unde economia locala este la pamânt. Aceste judete sun descrise drept zone monoindustriale, în care productia industriala este o himera, comertul este afectat de veniturile mici ale populatiei, iar perspectivele atragerii investitorilor sunt blocate de inexistenta unor masuri administrative menite sa ofere facilitati celor care vor sa deschida unitati de productie, indiferent de domeniu.
Potrivit expertilor de la KeysFin, dezvoltarea inegala a României poate amplifica fenomenul de enclavizare, cu efecte chiar mai grave la nivel national.
Abandonul economic este un fenomen care, nu de mult, de exemplu în SUA, a generat ample proteste de strada. Vorbim de un adevarat curent social care poate avea consecinte incalculabile pe termen mediu si lung, apreciaza analistii.
