Dotarile nu ajung
Cazul barbatului din Slatina, care a murit dupa ce a fost purtat de la o sectie la alta a spitalului, fara a fi consultat, a declansat dezbateri aprinse in lumea medicala, pe de o parte, si in randul opiniei publice. Sanctiunile nu s-au lasat asteptate. Dincolo de sanctiuni, insa, Ministerul Sanatatii incearca sa puna cap la cap reguli unitare stricte pentru tratarea bolnavilor in unitatile de primire a urgentelor din spitale. Pentru ca, se pare, dotarile nu ajung. Mai e nevoie si de oameni. Si aici avem o problema. Nu de ieri, de azi, ci de ani de zile. De ce?
Numarul medicilor – jumatate din media europeana
In Romania, avem 192 de medici la 100.000 de locuitori fata de o medie de 322 in Uniunea Europeana la acelasi numar de locuitori.
La medicii specialisti, raportul este de 47 (in Romania) la 106 (in UE); la chirurgi, 19 la 39, la medici de familie, 68 la 96, la stomatologi, 20 la 100.000 de locuitori in Romania fata de 60 in UE pentru acelasi numar de locuitori.
Prima consecinta a numarului mic de medici este incarcatura de ore de munca a personalului din urgente. Asta inseamna ca sunt mult mai bine platiti? Da, numai ca, medicii romani plecati in alte tari au salarii si de 10 ori mai mari decat acasa. Si, in ultimii ani, exodul de medici si cadre medii n-a fost un secret pentru nimeni. Potrivit statisticilor, din 2007, au plecat din Romania peste 4.700 de medici specialisti.
„Oare ce se intampla cu omul pe care l-am trimis acasa?”
Unitatea de Primire a Urgentelor (UPU) a Spitalului de Urgenta Zalau nu face exceptie in privinta deficitului de personal. Dr. Vasile Burian, care conduce, de aproape cinci ani, UPU Zalau, nu se plange. In schimb, recunoaste ca ceva trebuie sa se schimbe. Cea mai mare problema este lipsa de personal, ne-a spus domnul doctor. Concret, din cele opt posturi de medici, sunt ocupate doar trei, iar pe alte doua posturi sunt contracte partiale pe cate una-doua ore pe zi. La asistente, din 39 de posturi prevazute, sunt ocupate doar 27. Numarul mic de personal impune un program supraincarcat. Aratrandu-ne graficul cu programul de lucru al fiecarui salariat, dr. Burian se intreba, retoric, cat timp le mai ramane pentru odihna, pentru ei, pentru familie. Un raspuns indirect am aflat dintr-un alt context. „Nu oricine poate lucra in Urgenta. Unii vin, stau cateva zile sau saptamani si pleaca. Pentru ca e foarte greu si stresant. Si nu o data, deciziile pe care le-am luat ne urmaresc si dupa program. Oare ce este cu un om pe care l-am trimis acasa?”
Un medic – 100 de consultatii pe zi
Modernizarea UPU si aparatura „nou nouta” sunt la standarde europene. „Inainte, aveam un monitor (pentru vizualizarea functiilor vitale), acum, avem cinci”, spune dr. Vasile Burian. Iar efectele sunt vizibile si in eficienta, si in calitatea actului medical. „Dar n-avem oameni”, repeta, obsesiv, seful UPU. In conditiile in care, numarul bolnavilor este intr-o continua crestere. In 2008, in UPU au fost consultati 42.000 de pacienti, iar in acest an, din 1 ianuarie pana in 8 februarie, prin UPU au trecut peste 4.000 de bolnavi. Iar in acest ritm, se ajunge la aproape 50.000 de pacienti, fata de 28-30.000 de consultatii pe an in 2004-2005. Asta inseamna ca un medic trebuie sa vada in jur de 100 de bolnavi pe zi. (Luni, 9 februarie, intre orele 8,00 si 12,30, erau inregistrate 51 de consultatii).
„Avand in vedere numarul mare de bolnavi, si riscul de a gresi este mare”, afirma directorul Spitalului Zalau, domnul Ioan Muresan. In opinia sa, activitatea din Urgenta trebuie motivata corespunzator. „Chiar daca in ultima perioada s-au acordat sporuri specifice pentru UPU, ele sunt departe de a acoperi, practic, activitatea desfasurata”.
Urgente reale – 15-20% !
Ce inseamna, de fapt, urgenta? De ce creste continuu numarul celor care ajung la Urgenta?
Fara a sta foarte mult pe ganduri, dr. Burian ne-a spus ca problema este, intr-o proportie covarsitoare, in ograda medicilor de familie. „Unii ii trimit la Urgenta pentru cazuri pe care ar trebui sa le trateze chiar ei, sau medicii specialisti din policlinica. Pe de alta parte, in cele trei spitale orasenesti din judet – Simleu, Cehu, Jibou – sunt garzi platite pentru urgente, dar, spune seful UPU, aproape toti bolnavii sunt trimisi tot la noi. Iar bolnavii recunosc acest lucru si ne spun ca nici nu vor sa intre prin spitalele orasenesti, pentru ca oricum nu ne fac nimic si ne trimit tot la Zalau. De ce mai sunt platite garzile in cele trei spitale?”, se intreaba domnul Burian? Revenind la cifre, din numarul total al bolnavilor consultati, „doar 15-20% sunt urgente reale, iar 80-85% sunt viroze, dureri in gat, cefalee, febra, traumatisme de cateva zile s.a. Fiecare, insa, crede ca problema lui este de urgenta si mai este si mentalitatea noastra de a ne rezolva problemele repede si fara a sta la rand, spune doamna asistenta Natalia Breban. Si totusi…”.
„Urgenta nu-i policlinica”
Pornind de la cazul din Slatina, ministrul Sanatatii, Ion Bazac, a emis deja Ordinul nr.48 prin care a fost aprobat Protocolul national de triaj al pacientilor din structurile pentru primirea urgentelor. Protocolul stabileste reguli stricte de triere a bolnavilor, astfel incat prioritatea sa revina, intotdeauna, cazurilor celor mai grave.
Acelasi protocol stabileste timpul maxim, de la sosirea pana la consultarea unui bolnav de catre primul medic, in urgenta. Gravitatea cazurilor este clasificata pe cinci coduri, dupa cum urmeaza: cod rosu – gravitate maxima care impune consultarea imediata a pacientului; cod galben – care inseamna ca pacientul va fi consultat in maximum 10 minute; cod verde – consultatie in maximum 30 de minute; cod albastru – in maximum 60 de minute si cod alb – in maximum 120 de minute.
„Ulterior consultarii de catre primul medic, cazul urmareste procedura normala in UPU, fiind investigat, tratat si consultat, la nevoie si de catre alti specialisti din spital, in vederea luarii deciziei de internare, externare sau transfer”, se arata in Protocolul MS.
Noutatea, precizeaza dr. Burian, consta in reducerea la jumatate a timpilor pentru fiecare din cele cinci categorii. Pentru ca, si pana acum se proceda la fel. In doua minute, asistenta de la triaj completeaza fisa bolnavului si stabileste gradul de urgenta. Sau codul. „Si asta nu inteleg pacientii sau apartinatorii, spune domnul doctor Burian. La urgenta nu esti vazut, ca la Policlinica. Niciodata bolnavii nu vor fi consultati in ordinea sosirii in Urgenta. La codurile rosu si galben, nu este nici o problema si poate nici la verde. La codul albastru, insa, timpii de asteptare pot fi mai mari, daca avem cazuri mai grave, din cauza lipsei de personal”.
Seful UPU Zalau ne-a spus ca, in ultima perioada, si colaborarea cu medicii (de garda) din spital este mult mai buna. Si, daca s-ar mai completa niste posturi… Dar de unde medici?
Dr. Burian apreciaza ca, in conditiile in care un medic trebuie sa vada 100 de bolnavi in 24 de ore, ar fi de asteptat ca orele de garda sa se reduca la jumatate (12 ore). Si poate n-ar fi rau, crede seful UPU, sa se angajeze asistenti sociali, pentru cazuri sociale si pentru a mentine legatura cu apartinatorii.
Tu, medicul si Dumnezeu
Din octombrie 2007, Spitalul din Zalau a intrat in categoria Spitalelor de Urgenta. Tot de-atunci, UPU Zalau a fost dotata cu echipamente medicale in valoare de 250.000 de euro, toate la standarde europene. Lucrarile de amenajare a spatiului au costat circa 700.000 lei (de la MS, Consiliul Judetean si din fonduri proprii ale spitalului). Intr-o a doua etapa sunt prevazute lucrari de amenajare exterioara (intrarea in UPU) si a salilor de asteptare, pentru copii si adulti, care vor costa in jur de 500.000 de lei, ne-a spus directorul spitalului.
Si inca o veste buna. Din 1 aprilie, se va prezenta la post, in UPU, primul medic specialist, absolvent al rezidentiatului de medicina de Urgenta. Iar cei trei medici vor urma, pe rand, cursuri de competenta in UPU, de un an de zile, cu scoatere din productie. Primul medic a inceput, deja, cursurile (la Cluj) si lucreaza in UPU doar sambata si duminica.
Daca s-ar mai umbla un pic si la salarii, n-ar fi exclus ca macar o parte din doctorii plecati sa se intoarca acasa. Ori macar sa nu mai plece dintre cei pe care-i avem acum. Pentru ca, buni, rai, cum sunt, sau cum ii judecam noi, atunci cand ne imbolnavim, dupa Dumnezeu, lor le cerem sa ne faca bine.