Persoanele cu handicap din Zalau, in special cele care se deplaseaza in caruciorul cu rotile, au accesul interzis in aproape toate institutiile si locurile publice din municipiu. Legea 448 din 2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap prevede obligatia ca toate cladirile de interes public sa fie accesibilizate pentru persoanele cu handicap. Suna frumos pe hartie, pentru ca in realitate… Daca totusi exista rampe de acces, sunt facute doar pentru conformitate. Fie sunt prea inalte, fie sunt alte obstacole care ingradesc accesul persoanei cu handicap.
„Din pacate legea nu prevede sanctiuni. Sanctiunea este neputinta oamenilor care nu au acces la ser-viciile publice. La rampa, diferenta de nivel nu trebuie sa fie mai mare de cinci centimetri pe metru lungime. De cele mai multe ori sunt prea abrupte. Unele cladiri au rampa buna, dar e usa prea ingusta si nu poti intra, sau nu ai acces la toaleta”, ne-a declarat Rodica Marian, presedintele Societatii Handicapatilor din Zalau, ea insasi fiind utilizatoare de scaun rulant. Din 22 de unitati de invatamant din municipiu, doar doua au rampe de acces pentru persoane cu handicap. Biroul de presa al Primariei Zalau ne-a transmis ca in lucrarile de reabilitare a scolii gimnaziale „Mihai Eminescu” a fost prevazuta constructia unei rampe acces si a unei placi liftante, iar la Colegiul Tehnic „Al. Papiu Ilarian” exista un lift si o placa liftanta pentru persoane cu handicap locomotor.
Lipsa accesibilitatii este si motivul pentru care nu vedem pe strazile din Zalau prea multe persoane in scaun rulant. Daca nu-i vedem, nu inseamna ca nu exista. La fel ca noi, ei au dreptul sa se plimbe prin oras, prin parc, sa vada un spectacol, sa faca cumparaturi la mall, si, tot la fel ca noi, au de platit facturi si vor sa se adreseze autoritatilor publice. Multi ii invinuiesc ca nu sunt activi in societate, dar, chiar daca ar vrea, nu pot. Ne intrebam, pana la urma, care este cel mai mare handicap al lor? Boala sau societatea in care traiesc si care ii condamna la o viata intre patru pereti?
Institutiile si bisericile
se prefac ca asigura accesul
persoanelor cu handicap
Am verificat, impreuna cu Rodica Marian, cateva dintre principalele institutii publice. Cea mai buna rampa este la Institutia Prefectului, respectiv la Consiliul Judetean, unde exista rampa glisabila; nu aluneci pe ea. De asemenea, biroul de relatii cu publicul si cel de audiente sunt situate la parter. La primaria Zalau exista rampe, insa usile sunt inguste si nu exista o toaleta pentru persoane cu handicap. La Electrica, la cabinetele medicale si la Spitalul Judetean de Urgenta (ambulator, laborator si intrarea principala), ITM, Casa de Asigurari de Sanatate, Agentia de Prestatii si Inspectie Sociala si chiar cladirea noua a Administratiei judetene a finantelor publice Salaj nu au rampa. Practic, persoanele depedente de scaunul rulant au accesul interzis in aceste institutii. La Directia de Sanatate Publica abia intra pe usa un om sanatos, darmite unul in scaun rulant, pentru ca intrarea e prevazuta cu un sistem de control.
Nici bisericile nu s-au gandit la enoriasii defavorizati de soarta. Majoritatea dintre lacasele de cult ortodoxe nu au rampe, sau cum este cazul Catedralei Sfanta Vinere, au rampa la intrare, dar in interior au cateva trepte in fata carora persoanele dependente raman neputincioase.
Biserica greco-catolica „Sfanta Familie” din Zalau este exceptia de la regula. Intrarea in aceasta este prevazuta cu rampa de acces, dar si cu „mana curenta” (balustrade laterale de sustinere).
Autobuzele sunt bune,
infrastructura lasa de dorit
Rodica Marian ne-a spus ca tinerii imobilizati in scaun cu rotile, in special cei care au scutere si se pot deplasa prin oras, se plang ca nu pot urca pe trotuare decat in foarte putine locuri, cum este, de exemplu trotuarul pavat, din dreptul intrarii in Parcul Central pana la intersectia cu strada Tudor Vladimirescu. Totodata, autobuzele noi sunt joase, au locuri speciale prevazute pentru scaunul rulant, dar lipseste o rampa fixa in statiile de autobuz.
Primaria Zalau ne asigura ca toate parcarile publice au marcate locuri speciale pentru persoane cu dizabilitati. Noile semafoare din municipiu au sistem de sonorizare autoreglabil in functie de ambient pentru persoane cu deficiente de vedere, dar si covoare tactile care le permite sa identifice zona trecerii de pietoni. Reprezentantii primariei spun ca in proiectele de reabilitare a cladirilor publice, precum Cladirea Transilvania, se monteaza placi liftante si lift pentru a asigura accesul persoanelor cu handicap. De asemenea, primaria ne asigura ca la intrarea in Parcul Central, caile de acces sunt în asa fel realizate, încât asigura accesul persoanelor cu dizabilitati.
Calatoria cu trenul este, iarasi, total inaccesibila persoanelor in scaun rulant. „În tren nici vorba sa te poti urca, mai ales in gara Jibou, unde prima treapta e la distanta de un metru de peron. Eu, cand mergeam la Bucuresti, duceam o scara cu trei trepte, special confectionata si erau fericiti si alti calatori ca le dadeam voie sa urce pe ea. Poate acum in gara noua din Zalau se vor gandi si la noi. Din pacate nici usa de tren nu este suficient de lata pentru a intra un scaun rulant. În strainatate, cand am fost, nu am intampinat nici o problema”, ne-a declarat Rodica Marian.