Pericolul anturajului

Ziua bună, dragi cititori!
Era odată un copăcel tânăr, care avea speranțe înalte.
Avea exact patru frunze, patru frunze frumoase strălucind de rouă și soare.
Cele patru frunze erau prietene și pălăvrăgeau adesea.
Într-o zi, cea mai mare și cea mai frumoasă (juca un pic rolul de lider în grup) a declarat că se hotărâse să consume mai puțină apă.
Celelalte trei frunze erau așa de pline de bunăvoință (sau așa de slabe), încât au decis să urmeze hotărârea tovarășei lor.
S-a instalat un ingenios sistem de umbrelă: când era timp frumos, se închidea umbrela, îndată ce ploaia amenința, se deschidea.
Totuși, sărmanul copăcel fără ploaie a dat semne de slăbire și a murit.
Toate frunzele au fost luate de vânt.
Când toți gândesc în același fel, nici unul nu gândește mult. Sunt oameni care ”contează mult”, chiar dacă spun prostii. Sunt ”mari” care sunt astfel, pentru că ”cei mici” nu au voința de a se opune. Sau nu sunt suficient de curajoși pentru a-și afirma opiniile.
E un joc riscant.
Bruno Ferrero ( 365 de povestioare pentru suflet)
Dragilor, să nu uităm valoarea și vulnerabilitatea vieții, în timpurile în care suntem puternici, plini de succes și populari. Să ne înconjurăm de oameni care ne propulsează moral și sufletește și să avem curajul să ieșim din rândurile hipnotice și mediocre pentru a căuta adevăratul bine.
”Asocierile rele strică obiceiurile folositoare”, avertiza apostolul Pavel în scrisoarea către corinteni. Descoperim astăzi, cu tot mai multă stupoare, cum anturajele nocive fac tot mai mult rău, mai ales în rândul tinerilor. Uneori precăderea socială este atât de puternică, încât nu ne mai dăm seama că nu noi suntem cei care decidem.
Influența anturajului constituie o forță care nu trebuie ignorată. Este esențială o luptă pasionată, înțeleaptă și abilă pentru a plăsmui un mediu familial sănătos, care să servească reper și ancoră pentru viitor.
Vă invit la reflecție!