Curtea Constitutionala a decis marti, 5 noiembrie, cu unanimitate de voturi, ca legea privind Codul Administrativ este neconstitutionala în integralitate, ca raspuns la sesizarea trimisa de catre presedintele Klaus Iohannis în 31 iulie, la trei saptamani dupa adoptarea in Camera Deputatilor in calitate de for decizional.
Legea a fost contestata la CCR si de catre de 28 de deputati USR, 13 deputati PMP, sase deputati neafiliati si trei deputati PNL, care aratau ca pensiile speciale pentru alesii locali introduse prin Codul administrativ încalca principiul egalitatii cetatenilor în fata legii. De asemenea, ei subliniau ca legea va permite numiri politice în cele mai importante pozitii ocupate în prezent de înalti functionari publici, ceea ce încalca obligatiile de profesionalizare a administratiei publice pe care România si le-a asumat înainte de aderarea la Uniunea Europeana.
Codul administrativ a fost respins de Curtea Constitutionala deoarece, în cadrul procedurilor de adoptare, Parlamentul a încalcat principiul bicameralismului, iar un alt motiv care a stat la baza deciziei CCR a fost ca initiatorii Codului administrativ nu au solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Economic si Social.
"Legea te obliga sa soliciti acest aviz. Chiar daca ei nu trimit raspuns sau daca avizul este negativ, este obligatoriu sa-l ceri", a mai explicat CCR.
Codul administrativ a fost adoptat pe 9 iulie de Camera Deputatilor, în calitate de for decizional, cu 175 de voturi "pentru", 33 "împotriva" si 15 abtineri.
Una dintre cele mai importante prevederi ale legii sunt pensiile speciale pentru primari, viceprimari, presedinti si vicepresedinti de Consilii Judetene.
Pensia speciala se acorda cu conditia ca persoana respectiva sa fi avut minimum un mandat întreg de primar, viceprimar, presedinte sau vicepresedinte de Consiliu Judetean, iar în calcul se iau maximum trei mandate.
De asemenea, pensia speciala se cumuleaza cu orice alt tip de venit, inclusiv pensia normala, si se plateste din bugetul ministerului responsabil cu administratia publica.
rn
Parlamentarii salajeni PSD si UDMR ar fi vrut
pensii speciale, cei de la PNL si PMP se opun,
USR-istii salajeni jubileaza ca au fost blocate
rn
Deputatul salajean PSD Iuliu Nosa a votat legea si sustine pensiile speciale cu argumentul "incarcaturii" in exercitarea functiilor.
Si deputatul salajean UDMR Seres Denes a votat legea si sustine ca alesii merita o recompensa pentru ceea ce fac pentru comunitati.
Senatorul salajean PMP Cristian Lungu s-a opus clar, spunand ca interesele nationale sunt vandute pe "argintii" pensiilor speciale.
Iar deputatul salajean PNL Lucian Bode, care s-a abtinut de la vot, spune ca denunta demersurile PSD – ALDE, care aduc Romania inapoi in epoca Cozmânca – Nastase.
USR Salaj spune despre pensiile speciale ca PSD si ALDE au vrut sa reinventeze rasplata pentru baronii politici locali. Vicepresedintele USR Salaj, Zoltan Takas, a postat un mesaj pe facebok dupa decizia de marti a Curtii Consttutionale, spunand ca "este o victorie în lupta anti-coruptie, deoarece planul PSD-ALDE-UDMR era sa renunte la toate criteriile de integritate si performanta si sa politizeze întreaga administratie".
Foarte important, arata USR Salaj, este ca datorita deciziei CCR "NU intra în vigoare: pensiile speciale pentru primari, viceprimari, presedinti si vicepresedinti de consiliu judetean; numirile politice în administratie; luarea deciziilor de patrimoniu cu doar 50%+1 din totalul consilierilor locali/judeteni în functie, în loc de majoritatea de doua treimi".