Redacția
Zeci de hectare de padure au fost donate bisericii de parintii si stramosii locuitorilor din Agrij
Comisia locala de fond funciar din Agrij poate fi acuzata de nepunerea in aplicare a unei hotarari judecatoresti. In speta este vorba despre Decizia civila nr. 66 a Tribunalului Salaj pronuntata in sedinta publica din 23 ianuarie 2007. Comisia locala din Agrij doreste sa puna in aplicare hotararea judecatoreasca, numai ca actiunea este impiedicata de satenii Agrijului si ai Rastoltului Desert. In fapt lucrurile stau astfel: Episcopia Romana Unita cu Roma Greco Catolica, de Cluj-Gherla, cu sediul in Cluj-Napoca a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate la Primaria Agrij pentru a fi pusa in posesie cu suprafata de 78,20 hectare teren cu vegetatie forestiera. Comisia locala de fond funciar Agrij, Comisia judeteana, prefectul judetului Salaj s-au opus admiterii cererii reclamantei invocand in apararea lor ca argument principal faptul ca unitatea de cult indreptatita la solicitarea reconstituirii dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar ar fi Parohia Greco Catolica din Agrij, cu conditia ca la data solicitarii aceasta, adica parohia, sa fi existat. In situatia data Episcopia de Cluj-Gherla nu face dovada ca ar fi detinut terenuri in proprietate pentru a fi indreptatita la retro-cedarea lor, iar Parohia Greco-Catolica Agrij desfiintata in anul 1948, nu a fost si nu este constituita nici pana la ora actuala. Averea mobila si imobila apartinand cultului greco-catolic a trecut in proprietatea Statului Roman. Primariei din Agrij si Institutiei Prefectului Salaj le revine sarcina de a apara proprietatea statului. Pe langa cele 78,20 hectare padure Episcopia de Gherla Cluj a solicitat si 9,17 ha teren agricol, ca descendenta a Parohiei Greco-Catolica Agrij. la instanta de fond (judecatoria) cele doua comisii de fond funciar, locala si judeteana au castig de cauza. Episcopia ataca prin recurs sentinta civila a Judecatoriei Zalau. Tribunalul Salaj admite cererea formulata de Episcopia Romana Unita cu Roma Greco-Catolica de Cluj-Gherla si „dispune reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 48,20 hectare de padure, pentru diferenta de 30 hectare urmand a primi despagubiri. Obliga Comisia judeteana sa ii elibereze titlul de proprietate, iar pe Comisia locala sa o puna in posesie cu suprafetele astfel reconstituite” Comisia locala de fond funciar Agrij nu se opune punerii in posesie, numai ca asa cum spuneam satenii se impotrivesc cu desavarsire. Ei invoca faptul si au argumente ca parintii si stramosii lor au donat bisericii zeci de hectare de padure. Bisericii din sat si nu Episcopiei Greco-Catolice cu sediul in Cluj-Napoca. Satenilor le estete teama ca ajungand padurea din hotarul lor in posesia Episcopiei, aceasta va fi exploatata la…sange, masa lemnoasa vanduta, iar banii vor intra bineinteles in buzunarele prelatilor greco-catolici din Cluj-Napoca.
Primarul comunei Agrij, Pamfil Berar, nu se incumeta sa cheme lucratorii silvici pentru stabilirea amplasamentului de teama sa nu i se rascoale satul in cap. Nici lucratorii silvici nu se inghesuie sa vina la Agrij, primind semnale din teritoriu ca prezenta lor in comuna nu este binevenita, daca vor sa stabileaca amplasamentul pentru padurea ce-i revine Episcopiei Greco-Catolice, printr-o hotarare judecatoreasca mai mult decat discutabila. Mai ales acum cand vine iarna si oamenii nu au lemne de foc.
