Patru propuneri in lupta pentru voturile zălăuanilor

Pentru că cei patru candidaţi la funcţia de primar al Zalăului care au participat la dezbaterea organizată de Graiul Sălajului la Casa de Cultură a Sindicatelor au avut lucruri importante şi pertinente de spus, am ales să prezentăm în ediţiile următoare parcursul expunerilor.

În prima fază, descriem modul în care s-au prezentat candidaţii şi aprecierile pe care le-a făcut fiecare referitor la viaţa şi confortul populatiei care traieste şi munceşte în Zalău.

Stanciu – „Întrebarea pe care mi-a pus-o domnul Vaida e o întrebare potrivită aici. Tot timpul spunem despre unul, despre altul. Vreau să vorbesc acum despre mine, despre ceea ce mă îndreptăţeşte să candidez la funcţia de primar al municipiului Zalău. Sunt faptele pe care le-am făcut de-a lungul anilor. Oriunde am lucrat, în orice am făcut, indiferent dacă am fost mai tânăr, mai în vârstă, am dat rezultate bune. ”n sport, în munca de zi cu zi, în sectorul privat am dat rezultate bune. Şi văd că Zalăul pe zi ce trece sărăceşte şi din cauza acestui lucru suferă cei mulţi. Chiar am avut o discuţie cu soţia despre candidatura mea. Dar am zis că dacă noi o ducem bine, aşa trebuie să o ducă şi ceilalţi”.

Despre nivelul de trai al zălăuanilor

„Zălăuanii trăiesc din ce în ce mai greu, avem cele mai mici salarii dintre toate municipiile vecine, avem cu 23 la sută sub nivelul pe economie, eu cred că de aici trebuie să pornim despre a vorbi cum trăiesc oamenii. În 1991 am avut 38.000 de locuri de muncă, astăzi avem 18.100. Zalăul a avut şi are potenţial, problema este că a fost condus de oameni care nu s-au priceput să administreze un municipiu din punct de vedere economic. Ştim că şi în familie şi peste tot viaţa economică duce la un trai bun sau mai puţin bun. De la an la an avem o degradare a drumurilor, a utilităţilor. Oraşul arată foarte foarte rău, în sensul că s-a construit haotic, nu s-a urmărit unde să se construiască o zonă industrială, s-au construit atât societăţi cât şi case, şi nu au utilităţi. Cum să vină investitorii? Cei mai mari investitori din Zalău sunt persoanele fizice, au investit milioane de euro, sute de milioane, dar municipalitatea nu le-a asigurat nici măcar utilităţi. Vrem să vină investitorii care ar ajuta la dezvoltare şi la bunul mers al societăţii din Zalău. Viaţa economică expusă în programul meu de administrare include locuri de muncă, încurajarea de parteneriate. Eu vorbeam de parteneriate când alţii nu ştiau ce înseamnă parteneriate. Cu parteneriate cu persoane fizice şi societăţi comerciale putem dezvolta economic Zalăul.

Labo – „Sunt Dorel Labo, născut în Românaşi în 67, zălăuan din 1992. Am terminat liceul de matematică-fizică, apoi am făcut armata în 9 luni şi facultatea de fizică la Bucureşti şi din 92 sunt în Zalău. Am fost doi ani profesor, am pregătit lotul olimpic de fizică. Din 2000 până în 2004 am fost consilier local, din 2004 până în 2008 a fost viceprimar. Am experienţa necesară pentru a deveni primar, am cunoştinţele necesare în aşa fel încât a face ca Zalăul să se dezvolte şi, de asemenea, am ştiinţa şi puterea de caracter pentru a duce la îndeplinire nişte bugete mari. Nu în ultimul rând sunt aproape de oamenii din Zalău, pentru că m-a interesat întodeauna să interacţionez cu ei şi mai nou avem posibilitatea de a o face şi mai uşor în mediul online. Mă angajez să fac în continuare acelaşi lucru, să fiu în continuare transparent.

Despre nivelul de trai al zălăuanilor

„Dacă ar fi să facem aprecierea asta pe o scară de la 1 la 10, o văd undeva la 7. În decursul anilor de la Revoluţie încoace s-a îmbunătăţit. Dacă ne uităm în jur la oraşele care ne sunt aproape, Cluj, Oradea, Baia Mare, acolo lucrurile au luat-o în pic în avans cel puţin în ultimii ani. Faţă de celelalte oraşe, Zalăului îi lipseşte o perspectivă, pentru că nu avem o strategie de dezvoltare adoptată pentru perioada următoare. Există una în dezbatere publică, iar în cele precedente nu au fost îndeplinite sarcinile asumate. Lipseşte o infrastructură de calitate, nu avem străzi asfaltate cum se cuvine, nu avem trotuare de calitate în tot oraşul. Serviciile sunt proaste. Este mult praf, şi asta pentru că nu se face curăţenie şi nu se întreţine curăţenia. De asemenea, tinerii nu au unde să-şi desfăşoare activităţile din timpul liber şi din pricina asta e nevoie să plece în alte oraşe cum ar fi Clujul. Pe de altă parte, cred că Zalăul poate deveni foarte atractiv pe viitor dacă vom implementa proiectele care sunt deja propuse şi cu banii oferiţie de comunitatea europeană 2016 – 2020. Eu sunt încrezător”.

Abrudan – „Sunt născut în 7 iulie 1959. Sunt absolvent al liceului electrotehnic. Din 1991 activez în sectorul privat. Deşi am o experienţă destul de vastă, am ales să candidez prima dată. I. C. Brătianu spunea că politica este ceva serios, chiar foarte serios, de care depinde viaţa mea şi a familiei mele. În acest context, din experienţa pe care am acumulat-o de-a lungul anilor ştiu ce înseamnă politica de scenă şi politica de culise. Consider că am experienţa necesară în a rezolva multiplele probleme care sunt în municipiul Zalău.

Despre nivelul de trai al zălăuanilor

„Confortul şi viaţa în Zalău lasă de dorit. Alimentarea cu apă poate fi rezolvată în proporţie majoră. Avem preţ prea mare pe metru cub. Canalizarea apelor uzate este al doilea subiect care reprezintă o problemă în cartierele periferice şi prezintă deficienţe tehnice de execuţie, sunt blocuri unde canalizarea nu are înclinaţia necesară. În legătură cu vânzarea Uzinii Electrice, în tot programul pe care l-am făcut eu am luat în considerare două aspecte, rapoartele Curţii de Conturi şi realitatea existentă. Un ultim aspect trebuie lămurit. Curtea de Conturi spune că, deşi obiectul de activitate nu putea fi realizat, s-a procedat la vânzări de active, iar Consiliul de Adminsitraţie a reamenajat sediul de 1.450 mii RON şi apoi a fost vândut. Concluziile le trageţi dvs. Colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale prezintă deficienţe tehnice din cauza debitului redus al acelor ţevi.”

Ciunt – „M-am născut în urmă cu 52 de ani într-un sat devenit comună, în Şimişna, într-o familie binecuvântată cu patru copii de condiţie modestă, tatăl meu fiind electrician, iar mama mea fiind membru CAP. Am făcut şcoala primară în satu natal, liceul de matematică-fizică în Zalău, facultatea de medicină veterinară la Bucureşti, după care m-am întors în Sîg, unde am lucrat cinci ani şi între timp am făcut şi şcoala de înalte studii post-universitare. stop_coloana Am fost ales de colegii mei lider de sindicat, apoi preşedintele colegiului medicilor veterinari. Am fost preocupat să fac administraţie publică şi să fac o carieră în acest sens. Am participat la examenul de admitere al Institutului naţional de administraţie publică, unde am făcut un modul destinat pregătirii înalţiilor funcţionari publici. Am fost prefectul judeţului, director la DSVSA, administratorul public al Sălajului. Dacă dvs apreciaţi că ceea ce am spus până acum poate fi un succes, vreau să vă spun că toate aceste realizări au însemnat foarte multă muncă şi mai ales, a însemnat ambiţia de a nu renunţa. Nu îmi e străin nimic din ce e omenesc, nu regret nimic din ce am făcut până acum, dar unele lucruri, la experienţa pe care o am, le-aş putea face mult mai bine”.

Despre nivelul de trai al zălăuanilor

„Dacă m-aş referi la viaţa şi confortul cetăţenilor din Muncipiul Zalău aş aprecia că este extrem de precară pentru că noi trăim din păcate într-un oraş care se află pe locul 35 din 40 muncipii reşediţă de judeţ în ceea ce priveşte atracţia pentru mediul de afaceri, într-un oraş care se află pe ultimul loc în Nord-Vest pentru absorbţia de fonduri europene. Într-un oraş prăfuit când e cald şi soare şi într-un oraş plin de bălţi când plouă, într-un oraş fără infrastructură rutieră, fără cinematograf, fără un cămin pentru persoanele vârsnice, într-un oraş care are nevoie de toate cele pe care le-am enumerat, într-un oraş în care 37 de străzi nu au reţea electrică şi 268 de familii aşteaptă ca primăria să adopte PUZ-ul pentru a avea curent în casă, într-un oraş în care administraţia este neprietenoasă cu cetăţenii”.

Întrebări pe care şi le-au pus candidaţii unul altuia

Stanciu versus Ciunt

Gheorghe Stanciu, candidatul independent, l-a întrebat pe Ionel Ciunt, candidatul PSD:
„De ce vă lăsaţi domnule Ciunt să vă folosească partidul ca pe o păpuşă teleghidată, transferându-vă după bunul plac al partidului dintr-o funcţie în alta, de la judeţ la prefectură, de la prefectură iar la judeţ, şi acuma, mai nou, să vă facă primar la municipiu în interesul lor?”
Ionel Ciunt, răspuns:
„Mai întâi nu ştiu de unde aţi dedus treaba asta cu păpuşa, să ştiţi că la PSD nu e ca la PNŢCD de unde aţi venit dumneavoastră. La noi sunt alte reguli. V-am spus la începutul întâlnirii că m-a preocupat şi mă preocupă ocuparea unei funcţii în administraţia publică. Domnule Stanciu, nu mă las teleghidat de nimeni, decizia de a renunţa şi de a demisiona din funcţia de prefect a fost decizia mea, pentru că ştiu ce trebuie făcut în oraşul acesta şi ştiu cum trebuie făcut. Mi s-a părut nedrept să stau pe un loc călduţ la prefectură, probabil dumneavoastră aţi fi făcut-o, eu aşa înţeleg să îmi fac datoria faţă de comunitate.”

Labo versus Ciunt

Dorel Labo, candidatul PNŢCD, l-a întrebat pe Ionel Ciunt, candidatul PSD:
„Consilul Judeţean a investit nişte bani într o deponie ecologică la Dobrin, prin managementul intergrat al deşeurilor, pe fonduri europene, lucru lăudabil, dar are un deficit. Deşeurile industriale nu pot fi depuse acolo. Ce soluţie aveţi pentru investitorii din Zalău care produc zeci de mii de tone de deşeuri industriale şi nu o să aibă unde să le ducă pentru că deponia de la Crişeni s-a închis, iar la Dobrin nu sunt primite?”.
Ionel Ciunt, răspuns:
„N-am înţeles-o prea bine… Dar o să încerc… Primăria municipiului este într-o asociaţie care se numeşte Ecodes, care are un regulament. Cred că într-un parteneriat şi în urma unor discuţii în această asociaţie voi găsi o soluţie. Nu pot să o spun în acest moment, dar doar în urma unui dialog şi de comun acord cu partenerii din acea asociaţie o să găsesc o soluţie cu ei, domnule Labo.”

Abrudan versus Labo

Mircea Abrudan, candidatul PNŢCD, l-a întrebat pe Dorel Labo, candidatul PNŢCD:
În peiroada în care aţi fost viceprimar dacă aţi iniţiat proeicte, dacă s-au realizat, câte s-au finalizat, iar dacă nu, de ce? Pentru că eu consider că aici e viitoare sursă de venit a Primăriei Zalău.”
Dorel Labo, răspuns:
„întrebarea este foarte tehnică. O să extind răspunsul la perioada cât am fost consilier local pentru că legea 215 din 2001 a fost modificată în 2004 când am ajuns eu viceprimar.şi viceprimarii nu erau şi consilieri locali să facă propuneri. Ulterior s-a revenit la lege. Am propus câteva proiecte de hotărâre printre care cea mai importantă este cea legată de obligaţiuni municipale. Când am ajuns în Primăria Zalău ca şi conisilier local în anul 2000, la bugetul votat pentru anul 2001 am constatat că nu există niciun leu pentru investiţii. Tot ce se colecta în Zalău din taxe şi impozite se ducea pe salarii şi întreţinerea spaţiilor primăriei. Şi am propus acea hotărâre de Consiliul Local cu obligaţiuni municipale. Au fost primii bani investiţi în acel mandat, 10 miliarde de lei vechi. Primar era domnul Nosa şi în 2003 a fost pusă în paractică hotărârea respectivă. Vi se pare puţin, dar de la zero la zece miliarde e mult, când bugetul era de 100 miliarde de lei vechi. Deci era vorba de a zecea parte la vremea respectivă.”

Ciunt versus Căpîlnaşiu (absent)

Ionel Ciunt, candidatul PSD, l-a întrebat în lipsă pe Radu Căpîlnaşiu, primarul în funcţie, candidatul PNL:
„Nu o să pun o întrebare nici domnului Stanciu, nici domnului Labo, pentru că aşa cum am zis, primarul în funcţie trebuie să răspundă la foarte multe întrebări. Cunoscând faptul că bugetul primăriei este foarte mic, absorbţia de fonduri europene cred că este vitală pentru dezvoltarea economică a municipiului Zalău şi pentru scăderea gradului de sărăcie a comunităţii. I-aş pune o întrebare domnului primar actual Radu Căpîlnaşiu, care ar fi trebuit să fie aici. E alegerea domniei sale că nu a venit astăzi. Cum comentează faptul că suntem pe ultimul loc în regiunea de nord vest la absorbţia fondurilor europene şi dacă îşi reproşează ceva.”
Dacă Radu Căpîlnaşiu va remite un răspuns redacţiei Graiul Sălajului, îl vom publica.