Cat timp iti trebuie sa faci pana la masina intre Meseseni si Aghires? O secunda in cazul unei masini si 10 secunde in cazul a trei masini, una dupa alta. Experimentul a fost realizat sambata seara, in jurul orei 21,00. Ma intorceam de la tara linistita, cu parintii, cu merindele in portbagaj. Eram relaxata, ascultam muzica in surdina, circulam incet, chiar daca eram intre localitati, pentru ca era intuneric deja si ma gandeam sa nu am vreo surpriza care sa-mi strice bunadispozitie. Undeva intre localitatile Mesesenii de Jos si Aghires, pe drumul judetean 191C, asa incet cum mergeam, intr-o fractine de secunda vad o groapa si dau sa o evit, dar, prea tarziu. Am dat direct pe marginea ei. Opresc masina la cativa metri de groapa cu pricina si nu cobor bine din masina ca vad zburand un numar de la o alta masina, gata sa ma loveasca. Se opreste masina in fata masinii mele la cativa metri, apuc de ma uit la roata sa vad daca nu cumva am facut pana, si in secunda urmatoare alta masina se opreste in spatele meu. Ies pasagerii din masini, nervosi. Blestemau drumul si pe cine l-a facut. Toate trei masinile am avut pana. Buna dispozitie s-a dus pe apa sambetei. Ma apuc sa schimb roata din partea dreapta din fata. Sunt curioasa sa vad cum le arata celorlalti pana, ca mie mi-a indoit jeanta la roata. Am mers la prima masina care s-a oprit, cu numar de Cluj, si constat ca sunt in aceeasi situatie ca si mine. „Fac drumul asta la fiecare sfarsit de saptamana. Sigur nu era aici groapa saptamana trecuta. Ce se intampla cu drumurile astea?”, se intreaba soferul din Cluj. Le-am zis ca sunt redactor ziarul Graiul Salajului si am cerut voie sa fac o poza rotii cu pricina. Soferul cu sotia mi-au dat voie si le-am spus ca voi pune la ziar acest incident in speranta ca se va rezolva ceva. „Si credeti ca se rezolva ceva?”, ma intreaba soferul. Sper din tot sufletul ca se va rezolva. Ma duc si la ceilalti in aceeasi idee, de a face poza, si constat ca a treia masina care s-a oprit avea pana la ambele roti pe partea dreapta. Saracii oameni, necajiti, dadeau telefoane sa le mai aduca cineva o roata ca, normal, un autoturism are numai o roata de rezerva. Le-am cerut si dansilor voie sa fac poze si i-am cerut uneia dintre pasagerele masini sa vina cu mine sa identificam groapa. „Extraordinar, noi ce ne facem? Dam telefoane sa vedem cine vine sa ne mai dea o roata. Nu se poate asa ceva”, constata cu disperare pasagera care ma insotea catre groapa care ne-a creat necazuri. La vreo cinci metri in spatele masini lor se afla o groapa cu diametrul de un metru. Nu exagerez. Am pus-o pe doamna sa stea cu picioarele in groapa sa fac poze sa se vada cat e de mare si de adanca groapa. Puteam sa zburam in sant toate trei masinile, dupa cum arata grozavia de crater. Si ne consideram norocosi ca am facut doar pana. Treceau multe masini pe acolo, era trafic de seara, lumea venea de la tara. Ne ocoleau pe noi si ocoleau si groapa implicit. Am plecat inceeeet… cu 40 de kilometri la ora, sa nu ne mai trezim cu vreo „surpriza”. Ma gandesc de sambata seara pana acum cati or mai fi patit-o?

Post Views: 65