Patriarhia nu este de acord să respecte drepturile constituţionale ale elevilor
Patriarhia Română solicită Consiliului Consultativ al Cultelor o întrunire extraordinară pentru stabilirea unor măsuri şi acţiuni comune în vederea susţinerii statutului actual al orei de religie în învăţământul de stat, potrivit unei decizii luate săptămâna trecută în şedinţa Sfântului Sinod, forul care decide direcţiile de urmat de către toate bisericile ortodoxe.
Sfântul Sinod a decis aşadar să nu ia în considerare decizia Curţii Constituţionale care conferă elevilor posibilitatea de a nu frecventa implicit orele de religie. Sfântul Sinod a hotărât ca centrele eparhiale să transmită profesorilor de religie şi părinţilor că, până la adoptarea de către Parlamentul României a unei noi forme a Legii educaţiei naţionale (nr. 1/2011), statutul consacrat al orei de Religie rămâne nemodificat, trecând aşadar peste decizia Curţii Constituţionale.
Faptul că religia se face în şcoli ca şi până la decizia Curţii Constituţionale ne-a fost confirmat şi de inspectorul şcolar de religie de la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Sălaj, Claudia Boha. “Statutul orei de religie este tot acelaşi, întrucât Curtea Constituţională urmează să motiveze decizia respectivă pe care a dat-o în 12 noiembrie. Mai multe informaţii, până când o să primesc de la forurile supe- rioare, nu pot să vă ofer”, ne-a declarat inspectorul şcolar de religie, Claudia Boha.
Patriarhia vrea o “poliţie a religiei” în şcoli
“Profesorii de religie şi părinţii trebuie să facă publice cazurile din şcoli în care se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie”, precizează Patriarhia. În şedinţa Sfântului Sinod a fost aprobată o “iniţiativă a părinţilor” de a înfiinţa Asociaţia Părinţi pentru ora de Religie (APOR), cu filiale la nivel local.
Decizia Curţii Constituţionale este obligatorie
Avocatul Bogdan Ilea a explicat pentru Graiul Sălajului că ceea a decis Curtea Constituţională trebuie să se respecte în şcoli. “Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, adică pentru absolut toată lumea”, spune Ilea.
“În niciun stat laic, religia nu poate fi obligatorie în şcoală. Dreptul la confesiune este un drept, nu o obligaţie. Un drept nu poate fi transformat în obligaţie decât prin consimţământul subiectului de drept, adică al cetăţeanului”, susţine avocatul. “Este foarte corectă şi foarte de actualitate această decizie, în condiţiile în care Biserica Ortodoxă susţine că religia ortodoxă este cea obligatorie. Dar dacă ar fi musulmani? Oare ar mai avea aceeaşi opinie? Chiar dacă sunt unu la un milion, şi dreptul musulmanilor este de a face religie cum vor ei. În opinia mea, aceasta este una din justificările acestei decizii (decizia CC – n.r.). Dacă vrei să faci religie, poţi face cerere să faci religie conform propriilor convingeri, ale familiei tale. Şi în Franţa, de exemplu, un stat cu foarte multe naţionalităţi, ca să se respecte şi drepturile catolicilor, şi ale protestanţilor şi ale musulmanilor, s-a dispus înlăturarea tuturor semnelor religioase stop_coloana din şcoli, ca niciunul dintre cetăţeni, indiferent de religie, să nu fie afectaţi sau să se simtă lezaţi că numai însemnele unei anumite religii sunt expuse. Noi, chiar dacă majoritatea suntem ortodocşi, trebuie să-i respectăm şi pe cei care nu vor să facă religie şi pe cei care au altă religie. Probabil acestea au fost conside-rentele Curţii Constiţionale. Dacă stăm să ne gândim, şi în Biblie se face trimitere la liberul arbitru. Adică, tu trebuie să decizi dacă dacă vrei să faci religie sau nu”, conchide Ilea.
Curtea Constituţională a decis, în 13 noiembrie, că obligaţia unui elev de a face cerere pentru a nu participa la ora de religie, prevăzută în Legea educaţiei, este neconstituţională. Curtea Constituţională a decis că elevii care vor să facă ore de religie trebuie să facă o cerere în acest sens şi că elevii care nu vor să facă să nu parti-cipe pur şi simplu, fără să ceară expres neparticiparea la orele de religie.
“Până acum, elevul major, părintele sau tutorele trebuiau să facă o cerere pentru a nu participa la cursurile acestei discipline. În urma deciziei de astăzi (miercuri – 13 noiembrie), s-a stabilit că trebuie să spui când vrei să participi la cursurile de religie, nu să spui când nu vrei. Astfel, s-a decis că aceste cereri vor fi completate doar de cei care vor să facă religia”, au precizat, pentru Mediafax, oficiali din cadrul Curţii Consituţionale.
Judecătorii CC au stabilit că prevederile articolului 9 alineatul (2) din Legea învăţământului numărul 84/1995 şi cele ale articolului 18 alineatul (2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt neconstituţionale.
Legile şi ordonanţele în vigoare, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept, potrivit articolului 147 alin.(1) din Constituţie.
Mai mult, în Constituţia României se specifică la articolul 29 faptul că nimeni nu poate să fie obligat să adere la o anumită convingere religioasă. Prin urmare nici elevii nu trebuie obligaţi să studieze disciplina religie. “Libertatea gândirii şi a opinilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrar convingerilor sale”, se specifică la articolul 29 din Constituţie.
