”Pași spre Împărăția lui Dumnezeu”: Momente de reflecție la Mănăstirea ”Sfintei Inimi a lui Isus” din Zalău
Dragi cititori, vedem cum nivelul dezvoltării științifice actuale pare să nu mai aibă limite, iar conceptul de normalitate devine tot mai relativ, de aceea avem nevoie de cât mai multe elemente vii, de o morală profund înrădăcinată și de reflecții spirituale constant antrenate ca și garanție a acestor progrese și inovații.
Căutând elementele vii, claritatea și coerența, am poposit, de această dată, la Grădinița ”Sfintei Inimi a lui Isus”, din Zalău, unitate de învățământ care este înglobată mănăstirii ce poartă același nume.
Se spune că cele mai profunde învățături ale vieții se dezvăluie adesea în cele mai simple momente și că singura călătorie adevărată de descoperire nu constă în căutarea de noi pesisaje, ci în a avea ochi noi. Astfel de ”ochi noi” am simțit că am dobândit în seara zilei de 9 decembrie, în acest context educațional al grădiniței, în care accentul nu se pune excesiv pe rezultatele intelectuale, ci pe formarea unui caracter uman frumos, pornind de la valorile morale creștinești.
” Ne-am adunat aici, nu ca simpli spectatori, ci ca pelerini pe o Cale sfântă. Vă invit să lăsați deoparte grijile, temerile și lista de sarcini. Tema întâlnirii noastre, <Pași spre Împărăția lui Dumnezeu>, ne cheamă să ne oprim o clipă din agitația lumii, să ne liniștim mintea și să ne îndreptăm privirea interioară către realitățile eterne. Împărăția lui Dumnezeu nu este doar o promisiune viitoare, ci o prezență vie, care se manifestă aici și acum, căci <Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru> (Luca 17:21)”, a relatat cu emoție, la deschiderea evenimentului, directoarea unității de învățământ, dna Claudia Cristea.
Invitatul special al serii, Părintele Marcelin Rotaru, preot profesor la Seminarul Teologic Greco-Catolic ”Sfântul Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca, un fascinant cunoscător al Documentului sacru, dar și un priceput în a figura invizibilul, ne-a lămurit cu expresivitate și acuratețe planul logic și integral al proiectului divin.
Împreună am survolat umanitatea și am văzut, prin lentilele credinței, universul, am văzut în ce sferă trăia omul înainte să păcătuiască și ce s-a întâmplat cu el după ce a ieșit din această sferă. În fața ochilor interiori ni s-a perindat mai apoi poporul Vechiului Testament cu luptele, încercările și rătăcirile lui, cu regi, judecători, dar și cu sumedenia de profeți care-L prevesteau pe Mesia- oameni din diferite perioade istorice care exprimau, cu exactitate, aceleași lucruri. În continuare, L-am văzut pe Mântuitorul Iisus Christos venind pe pământ, Logosul care a devenit om real, care a refăcut umanitatea și a împlinit legea și prorocii prin sacrificiul Crucii. Am văzut apostolii și urmașii lor, martirii pentru credință. Am colindat timpul și istoria până în zilele noastre, unde ne-am regăsit pe noi, cei de acum, și am mers mai departe, în timpul escatologic, până ne-am reîntregit, în Împărăția lui Dumnezeu ce ”va să vie”.









Am înțeles ce înseamnă această împărăție la nivel cosmic și istoric, dar și ce înseamnă ea la nivel personal, pentru fiecare dintre noi. Am înțeles care este rostul nostru de-a lungul acestui ”fir roșu” al mântuirii, ce atitudine ni se cere să luăm cu privire la intrarea în această împărăție și cât suntem de responsabili în a face cunoscut celorlalți căile lui Dumnezeu. Am priceput cât este de important să detronăm eul nostru și să-L așezăm în locul lui pe Christos, Cel care ar trebui să fie Regele Împărăției și centrul vieții.
Gata! Nimic nu mai era abstract. Nici viața, nici scopul ei. Totul are o logică, totul are un sens. Expunerea a mișcat inima și a umplut-o până la refuz. Biblia prezintă singura explicație viabilă pentru univers, creație, catastrofism, explică totul. Ea este absolut exactă și din punct de vedere științific. Când slova acestei Cărți sfinte devine hrană, devenim pământ regăsit. Catastrofele mari din ziua de astăzi nu sunt războaiele, criza bugetară, clima sau lipsa infrastructurilor, ci letargia conștiinței. Când aceasta va prinde contur, toate celelalte se vor adăuga pe deasupra!
Întâlnirea s-a încheiat cu un concert deosebit de colinde susținut de talentata Alexandra Chira și Grupul Vocal Silvania. Prin cântecul lor, copiii cu ochi de cer ne-au binevestit ceea ce mulți dintre noi am uitat să binevestim…
S-a lăsat seara târzie. Arabescuri de trăiri încondeiau prezențele. Pe ferestrele grădiniței mijea lumina, dar nu o lumină creată, ci una necreată, acea ”lumină din lumină”, care transfigurează. Ne-am schimbat la față și aerul era parcă mai tare, mai curat.
Gândurile expuse puteau fi rezumate într-un cuvânt al Mântuitorului: ”Vă voi arăta cu ce se aseamană orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele și le împlinește. Se aseamănă unui om care, construind o casă, a săpat adânc înainte și a așezat temelia pe stâncă. A venit o vărsare de ape și s-a năpustit peste casa aceea, dar n-a putut s-o clatine pentru că a fost întemeiată pe stâncă” (Luca 6:47-48).
Dragilor, să dăm valoare corectă Cuvântului lui Dumnezeu în viața noastră și, în ciuda lucrului mult care trebuie făcut, să ne așezăm corect prioritățile. Să nu confundăm periplul mânturii cu un CV și să facem pași temeinici spre proiectul divin!
Mulțumim surorilor ”Sfintei Inimi a lui Isus” și întregului colectiv al grădiniței pentru toată activitatea pe care o desfășoară în Zalău!
