Victoria lui Basescu a devenit o certitudine. Indi-ferent de optiunea electorala a fiecaruia dintre noi, trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca urmeaza inca cinci ani de conducere sub semnul „Marinarului”. Demersurile contestatare ale PSD-ului din ultimele zile nu vor schimba mare lucru. Intre aceste gesturi disperate si o resemnare rationala, pese-distii puteau alege sa „moara” politic cu demnitate. Dar de unde nu e, nici electoratul nu cere! Si nu da voturi…
Social-democratii porneau oricum cu sansa a doua si se pot declara multumiti ca au reusit sa-si impinga candidatul pana in turul II. Pentru ca Mircea Geoana putea fi orice – parlamentar, ambasador, ministru de externe – numai oponent cu sanse in fata lui Basescu nu. PSD-ul nu a avut candidat sau daca l-a avut, s-a chinuit din 2005 sa-l decredibilezeze. Ince-pand cu celebra asertiune a „tatucului” Iliescu care il numea pe Geoana prostanac si pana la luptele interne cu Mitrea sau grupul de la Cluj, caruia, fie vorba intre noi, prezidentiabilul i-a intors spatele dupa ce s-a vazut in funtea fostului „partid stat”.
Si daca la PSD nu a existat candidat, liberalii ar fi trebuit sa fie pe deplin multumiti pentru prestatia lui Crin. Un prezidentiabil cu carisma si cu un discurs apreciat de elitisti (ca voturile etilistilor stim unde s-au dus), dar poate nepregatit inca pentru mizeria politica mioritica. Crin a pierdut frumos. A fost singurul candidat care a depasit, cu multe procente, scorul obtinut de partidul care-l sustinea. Nu a avut microbuze, autocare sau presedinti in sectiile de votare. A avut in schimb voturi multe de la studenti, profesori universitari si de la romanii care chiar si-au dorit o „Romanie a bunului simt”. Nu a fost sa fie, iar lectia bunului simt politic si civic mai trebuie amanata cu inca cinci ani. Dar ce mai conteaza cinci ani intr-o istorie nationala marcata de tradari, dictatori microcefalici si atitudini orientale?…

Post Views: 66