Parlamentul pregătește legea faliților
Deputatul sălăjean Iuliu Nosa spune că statul se va implica “minim” în problema creditelor în franci elvețieni
Comisia de buget finanțe din Camera Deputaților s-a reunit miercuri de urgență, pentru a discuta problema creditelor în franci elvețieni luate de circa 75 de mii de români, după ce cursul a ajuns la 4,5 lei, dublu față de valoarea monedei elvețiene în raport cu leul în perioada contractării creditelor, 2007 – 2008.
Deputatul PSD, Iuliu Nosa, membru în comisia de buget-finanțe, a participat la ședință. “Săptămâna viitoare se reiau discuțiile, în sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților. Urmează ca marți, miercuri și joi să luăm în dezbatere toate proiectele referitoare la acest subiect. Important este că la aceeași masă s-au pus Asociația Română a Băncilor (ARB), patronatul băncilor, Asociația Consumatorilor de Credite, Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor și au ajuns la concluzia comună că este nevoie de o implicare minimă a statului”, ne-a declarat deputatul sălăjean după ieșirea din ședință.
După ce guvernanții au anunțat că se implică în problema românilor care au credite la bănci în franci elvețieni, ajunși în situația de a nu-și mai plăti ratele, și clientii băncilor, prin intermediul unui grup de inițiativă, au solicitat în scris Guvernului și Parlamentului adoptarea de urgență a unui act normativ prin care băncile să convertească în lei creditele în valută la cursul de schimb de la momentul acordării, plus maxim 20 la sută, la o dobândă similară și fără garanții suplimentare.
Cursul pentru franc anunțat joi de BNR a crescut cu 0,2 la sută față de ziua precedentă, la 4,5152 lei, un nou maxim istoric. Asta în timp ce euro și dolarul sunt în scădere în această perioadă în raport cu moneda națională.
La nivel județean, în jur 30 de persoane care au contractate credite în franci elvețieni pregătesc un proces comun în instanță împotriva băncilor creditoare.
Prevederile legii insolvenței persoanelor fizice
Proiectul de lege arată că toate cazurile de insolvență a persoanelor fizice care nu desfășoară activități antreprenoriale trebuie privite din punct de vedere legislativ separat față de cazurile cetățenilor cu personalitate juridică. O persoană va putea să-și ceară procedura de insolvență dacă are reședința permanentă în România, dacă are o sursă principală de venit pe teritoriul României și dacă demonstrează caracterul non-antreprenorial al activității debitorului, cât și al datoriilor acestuia. Dacă criteriile anterioare sunt îndeplinite, instanța de insolvență competentă va declara falimentul persoanei fizice. Spre deosebire de companii, este dreptul, și nu obligația debitorului de a solicita falimentul, iar singurul criteriu aplicabil în această privință este cel al fluxului de numerar, relevant prin prisma imposibilității de a plăti datoriile la scadență, se mai arată în propunerea legislativă.
Proiectul de lege mai precizează că solicitarea debitorului trebuie însoțită de o documentație în susținerea cazului, inclusiv de o propunere de plan pentru stingerea datoriilor. Totodată, se mai arată că în cazul în care planul de lichidare a datoriilor eșuează, se va proceda la lichidarea activelor debitorului.
Unul dintre efectele procedurii de insolvență este informarea tuturor creditorilor asupra faptului că debitorul a intrat în insolvență. Acest fapt va fi un factor important de prevenție, care va descuraja creditarea iresponsabilă. Totuși, după finalizarea procedurii, viața debitorului nu ar trebui să fie îngreunată pe o perioadă de timp nerezonabilă, se mai prezintă în proiectul de lege.
În același timp, trebuie să se prevină angajarea debitorului în comportamente frauduloase sau care conduc la înșelăciuni și să se asigure cooperarea acestuia pe parcursul procedurilor de insolvență. Pentru a atinge acest scop și inspirate din prevederile legii insolvenței din Polonia și Italia, sancțiuniile conform Codului Penal sunt introduse pentru a preveni o conduită necorespunzătoare a debitorului, se arată în proiectul legislativ. stop_coloana
Iuliu Nosa explică necesitatea adoptării legii falimentului personal
Vicepreședinte în comisia pentru buget și finanțe, deputatul sălăjean Iuliu Nosa ne-a explicat în ce constă legea insolvenței, dar a apreciat și faptul că problema care a apărut ca urmare a deprecierii leului față de franc trebuie rezolvată la nivelul băncilor și cetățenilor, iar statul nu trebuie să aibă o implicare deosebită. “Legea insolvenței persoanelor fizice este în acest moment în dezbatere la comisia juridică a Camerei Deputaților, comisie care este sesizată pentru raport. La nivelul comisiei de buget – finanțe, noi am dat doar un aviz. Sunt convins că este necesară această lege în condițiile date, dar dacă nu reușim să scoatem o lege care într-adevăr reușește să rezolve problemele cu care se confruntă cetățenii, vom complica mai mult lucrurile, pentru că refuz să cred că vom ajunge în situația în care o persoană își declară insolvența tocmai pentru a nu-și achita datoriile pe care le are față de furnizor, sau în cazul actual, față de bănci. Să nu ajungem într-o situație în care dintr-un lucru bun să creăm un haos total la nivelul cetățenilor din țară.
Comisia juridică are în dezbatere această lege la nivelul comisiei pentru credite în valută, pentru că nu putem particulariza doar pentru împrumuturile în franci. Ne ducem din nou în cursul săptămânii viitoare în ședință extraordinară. Ce-mi doresc eu este de a nu implica statul în a rezolva problemele de natură contractuală dintre două părți. Până la urmă, e o problemă între creditor și debitor, între bancă și cetățean. Avem nevoie de această lege pentru că există în toate țările din Uniunea Europeană, trebuie să o adaptăm și adoptăm și în România, pentru a nu mai ajunge în astfel de situații…”, ne-a declarat ieri, vicepreședintele comisiei pentru buget, deputatul Iuliu Nosa.
BNR spune că criza francului elvețian este rezultatul tensiunilor internaționale
BNR admite că situația pe piața valutelor este rezultatul tensiunilor internationale, și de aici a venit și deprecierea leului în raport cu francul elvețian. Cât despre legea insolvenței persoanelor fizice, Banca Națională a România speră să nu se ajungă la o problematică la fel cum este legea insolvenței persoanelor juridice. “Singura cerință a Băncii Naționale este o lege a insolvenței bună. Nu vrem să se întâmple ce s-a întâmplat cu legea insolvenței persoanelor juridice, care este problematică și în prezent. Referitor la cursul franc – leu, trebuie precizat că Banca Națională a României nu calculează cursul de schimb valutar, ea doar face un calcul în funcție de cursul existent în piață. Ceea ce se întâmplă pe piața monetară cu francul elvețian este rezultatul tensiunilor internaționale”, a declarat pentru Graiul Sălajului, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Puiu.
Băncile dau o gură de oxigen clienților
Urmare a acestor presiuni, câteva bănci au anunțat soluții temporare pentru clienții cu credite în franci. Astfel, OTP Bank va reduce, pentru trei luni, marja băncii la creditele în franci cu 1,5 puncte procentuale. Volksbank a decis să înghețe cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, tot pentru o perioadă de trei luni, până la 17 aprilie. Piraeus Bank a anunțat ieri că va propune soluții individuale pentru clienții care au credite în franci elvețieni, care să mențină ratele lunare aferente împrumuturilor la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, a anunțat joi banca.
