Bilantul inundatiilor anuntat ieri era de 27 de localitati inundate, cu 464 de gospodarii avariate si aproape 2000 de hectare de teren compromise. In Zalau, strada Crasnei a fost cea mai grav afectata. Dintre institutii, Protectia Copilului a avut cel mai mult de suferit, cu 17 birouri inundate.
Strada Crasnei – zona calamitata
Apropierea de Valea Zalaului face ca strada Crasnei sa fie inundata de fiecare data cand ploua torential. Cele mai multe proprietati din Zalau, in numar de 17, au fost afectate in aceasta zona. La prima interventie a pompierilor, de luni seara, s-a luat hotararea ca zona sa fie declarata calamitata natural, prin urmare anumite proprietati au necesitat evacuarea. De frica hotilor care le-ar fi putut prada casele, multi propri-etari au refuzat sa-si paraseasca locuinta. Toti localnicii din aceasta partea a orasului au avut parte de o noapte de cosmar. De frica unei noi viituri, multa lume si-a dus obiectele de valoare in poduri sau la etajele superioare, in cazul caselor cu mai multe etaje.
O familie afectata de iesirea din matca a Vaii Zalaului ne-a spus ca munca de o viata era sa fie dusa de apa, daca viitura dura mai mult. “Apa era pana la geamuri. Dupa ce s-a mai dus din apa am iesit afara sa vedem cu ce am mai ramas. Apa a smuls jumatate din pamantul gradinii. Am muncit toata primavara sa avem si noi ce manca, dar s-a dus pe apa Zalaului. Niste cartofi mai marisori am reusit sa-i culegem, cu atat ne-am ales. O sa vedem cati bani o sa primim de la autoritati sa ne facem gardul si gradina”, s-au plans acestia.
Cu probleme se confrunta si locuitorii de pe strada Merilor, adiacenta strazii Crasnei. In acea zona, datorita alunecarilor de teren provocate de iesirea din matca a vaii, o parte din drumul care face legatura la cateva case s-a surpat. Pe acea portiune a drumului mai pot circula doar masinile mici.
Pierderi grele la Muzeu si Protectia Copilului
Piese de patrimoniu depozitate in lazi la subsolul Muzeului au fost degradate.
La Protectia Copilului au fost inundate 17 birouri, iar la Sala Sporturilor apa a fost de doi metri.
Furia apelor nu a crutat nici institutiile publice din judetul Salaj. Muzeului Judetean de Istorie si Arta Zalau i-au fost distruse piesele de patrimoniu depozitate in lazi la subsolul unei cladiri. In prezent, muzeografii curata piesele, refac ambalajele si toata documentatia lor, urmand sa stabileasca ulterior amploarea pagubelor. Cladirea in care isi are sediul Institutia Prefectului Judetului Salaj este mai veche de 40 de ani. Tavanul si burlanele nu au facut fata ploii torentiale de luni seara, cateva birouri fiind inundate. Cu toate ca apa de pe strazi s-a infiltrat si in subsolul prefecturii, la aceasta institutie nu s-au inregistrat pagube materiale. Cea mai afectata institutie a fost Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din Zalau. Apa a intrat in 17 birouri aflate la parterul cladirii, distrugand 4000 de dosare curente si 1500 de dosare din arhiva, aparatura electronica si parchetul din cladire. In acest moment directia are un program mai restrans in relatia cu publicul, prioritate avand cazurile urgente. Conducerea institutiei spera ca de saptamana viitoare programul de lucru cu publicul sa revina la normal.
Una dintre institutiile publice din Zalau grav afectate de inundatii a fost si Sala Sporturilor. Nivelul apei ce a patruns in cladire a fost de peste doi metri, inundand centrala termica si sistemul de ventilatie, insa din fericire situatia a fost remediata in scurt timp, neinregistrandu-se pagube foarte mari. Suprafata de joc a salii nu a fost afectata, vestiarele sunt de asemenea functionale, iar baza materiala existenta nu trebuie inlocuita, sperandu-se recuperarea ei completa. Activitatea s-a reluat de marti dupa-amiaza.
Piata si Mall-ul isi revin cu greu
Centrul comercial reprezentat de piata agroalimentara a fost unul din locurile cele mai grav afectate. Comerciantii si-au gasit marfa vraiste si nu au putut recupera prea multe lucruri.
Nu e pentru prima data in ultimul deceniu cand apa ca un bivol negru si-a facut de cap prin piata agroalimentara din centrul Zalaului. La doua zile dupa ploaia torentiala de luni noaptea, amprentele dezastrului inca se mai vad. Pronuntat

APA A AJUNS LA PAVILIONUL AUTOTURISMELOR
In parcarea subterana privata de langa Mall, apa inca mai balteste pe anumite sectoare. In rest namol maroniu de 10-15 centimetri, framantat de cizmele posesorilor de autoturisme, care s-au incumetat sa-si scoata masinile din parcare dupa ce o noapte intreaga o pompa s-a chinuit sa soarba apa din parcare. Pe pereti se vad urmele apei si inca se vor vedea mult timp. Nivelul la care a ajuns apa in acea noapte fatidica se vede pe pereti -1,15 metri. 16 autoturisme au fost afectate. Cele mai multe atat de tare incat au trebuit tractate. Nefericitii proprietari care dintr-un motiv sau altul au lasat geamurile crapate acum se trag de cap. Martori oculari spun ca in cateva autoturisme, apa a ajuns pana la pavilion.

ZIUA DESCHIDERII MALL-ULUI ESTE INCERTA
Mall-ul este inchis. Administratorul sau, Dorel Labo nu poate preciza o zi anume cand unitatea se va deschide. La parter, nivelul apei a depasit 50 de centimetri. Inca nu au putut fi estimate pagubele. Zeci de angajati ai unitatii, cu farase si galeti incearca sa stearga urmele bivolului negru. O papusa carliontata zacea intr-o gramada de namol, incaltaminte desperecheata, blugi, care aratau ca si cum ar fi fost folositi la plamadirea lutului pentru caramida, gramezi de produse care asteptau sa fie spalate.

NICI SACII CU NISIP N-AU PUTUT OPRI FURIA APELOR
Si la demisolul Mall-ului, acolo unde se afla mai multe raioane cu produse diferite apa a trecut de peste un metru. Se vede pe pereti. Deocamdata nu se poate intra decat cu cizme de cauciuc. Dozatorul de lapte al fermierului Oprea din Marin zace rasturnat. “Tocmai acum a venit necazul cand afacerea a inceput sa mearga”, zice amarat fermierul. Dozatorul este in garantie si spera ca firma producatoare sa fie intelegatoare. Sotii Babos au avut si ei un mic bazar cu scule si unelte pentru uz casnic. Apa a inundat 90 la suta din materiale. Cu o galeata si un furtun afara pe ciment, incearca sa recupereze prin spalare ghemurile de sfoara, buretii pentru vopsea, foarfece, clesti, suruburi si alte si alte maruntisuri. Maria Babos spune ca atunci cand a incheiat contractul de inchiriere, administratorul din acea vreme Marin Ardelean a afirmat ca in contract sunt prevazute si clauze de asigurare. Numai ca marfurile n-au fost incluse in contract, numai mobilierul si spatiul, iar acum oamenii se straduiesc sa reduca pagubele cum pot. Nu sunt convinsi ca produsele spalate vor mai avea trecere nici la jumatate de pret. La sectorul ^Lactate^ de la subsolul fostului punct termic usa de la intrare a fost baricadata cu saci de nisip. Numai ca furia apelor n-a tinut cont de asta. Noapte fiind, producatorii, plecati, pagube mari n-au fost.
VIATA MERGE INAINTE
Vanzatorii de la tara-bele pietii inca stau cu picioarele in namol. Lucratorii ADP-ului cu o autocisterna si furtunuri, se lupta sa inlature namolul dintre tarabe. Femei cu galeti si maturoaie, barbati cu roabe si lopeti trudesc ca piata sa arate ca inainte de furtuna. Tarabele sunt pline de produse semn ca si-au reluat comerciantii activitatea si mai ales ca viata merge inainte.
Bani de la Guvern pentru familiile afectate
Viceprimarul Sojka Attila ne-a declarat ca pentru a ajuta oamenii a caror case au fost compromise de ape, Primaria Zalau va incerca sa obtina bani din fondul de rezerva al Guvernului, destinat situatiilor de urgenta. Daca fondul alocat de Guvern se va dovedi a fi insuficient, primaria va suplimenta fondul cu bani din bugetul propriu printr-o rectificare de buget. In ceea ce priveste reparatia strazilor si trotuarelor mature de apa, asfaltarea se va face din bugetul propriu al primariei, iar zonele care se dovedesc a fi prioritare vor avea intaietate in fata celor prevazute in planurile de asfaltare de la inceputul anului.
Doar patru asigurati
Firmele de asigurari din Salaj au avut doar patru cereri de despagubire pentru locuinte in urma inundatiilor. Municipalitatea va acorda sprijin financiar, din fondul de rezerva al Guvernului, celor care nu au avut casa asigurata.

Post Views: 57