Redacția
Din cele 1961 de hectare de teren arabil, cat are comuna Balan, s-au cultivat anul acesta doar vreo 800
Chiar daca atat de trambitatele subventii de la Uniunea Europeana raman in continuare o faramitura in blidul taranului de rand, el isi lucreaza pamantul asa cum poate. Cu bivolul, cu calul, cu magarul, sau cu tractorul, daca are bani suficienti. Niste socoteli simple arata ca orice samanta ai arunca sub brazda tot in paguba iesi. Truditorul gliei tine la obiceiul sau. Chiar daca mai marii din institutiile agricole incearca sa-i lamureasca asupra faptului ca e mai rentabila cultura rapitei, de pilda,el tot grau va semana si tot cu porumb isi va umple terenul. Nu ca n-ar semana rapita, dar nu are nici o certitudine asupra valorificarii produsului. Pe cand daca seamana grau, investind minim 10 milioane la hectar, isi asigura painea si mai vinde de vreo doua milioane. Cum s-ar zice tot in pierdere iese. La fel si la porumb. In jur de 12 milioane cheltuieste omul cu infiintarea unui hectar de porumb. Gandeste el ca mai tine un porc, o galita si pierderea nu-i chiar atat de mare. Pe Laziac, la Isarel, pe Taurele, Sub Grui, din hotarul comunei Balan, parcele faramitate ca niste fisii de bandaj vestesc trecatorului ca aici a picurat sudoare de pe fruntea taranului si ca tot aici a ramas o parte din sufletul lui. Din cele 1961 hectare de teren arabil cat are comuna Balan, s-au cultivat in acest an in jur de 800 hectare. Restul… Motivele le stim cu totii si nu mai e cazul sa le amintim. Dupa spusele doamnei Aurica Damsa, referent agricol in cadrul primariei, important este ca s-au insamantat cu grau in toamna trecuta doar 40 de hectare, cu ovaz 120 de hectare, cu orzoaica de primavara 10 ha, cu triticale 15 ha, iar suprafata cultivata cu porumb si cartofi este de in jur de 600 de hectare. Nu-i rau deloc sustine doamna Damsa, avand in vedere ca forta de munca s-a imputinat in ultima vreme semnificativ, ca tinerii care se intorc din strainatate nu sunt dornici sa infiinteze exploatatii agricole, ca subventiile sunt deocamdata un fel de praf in ochi. Chiar daca sunt la nivel de comuna 56 de tractoare, mare parte a anului, acestea nu au de lucru si stapanii lor incearca sa se scape de ele.
Un fel de multumire si neputinta
La capatul satului Balan un investitor a construit o moderna moara de macinat cereale, cu precadere grau pentru cotidiana pita. A functionat moara cat a functionat, iar acum doua lacate uriase i-au ferecat intrarea. Din lipsa de materie prima, adica de grau si de malai, sta moara inchisa. Nu-i imbucuratoare situatia agriculturii din comuna Balan, dar nici trista peste masura nu-i. Un fel de multumire apasatoare amestecata cu neputinta bantuie deocamdata existenta celor ce scormonesc tarana. Aici pe Valea Almasului si aiurea.
