Pădurile Sălajului, atacate de o nouă insectă defoliatoare  

Peste 4.400 de hectare de pădure din judeţ au fost atacate, în 2024, de o nouă de insectă defoliatoare – Corythuca Arcuata, cunoscută sub denumirea populară de ploşniţa dantelată a stejarului.

Potrivit datelor prezentate, vineri, în cadrul unei şedinţe de Colegiu Prefectural, de către Bogdan Pop, directorul Direcţiei Silvice Sălaj, Corythuca Arcuata e o specie nouă, apărută în pădurile din judeţul Sălaj şi în pădurile din întreaga ţară.

“Dacă în 2019 nu aveam nicio suprafaţă infestată cu acest defoliator, în anul 2024 vedem că avem peste 4.400 de hectare. Este un defoliator şi asta înseamnă că atacă frunzele arborilor, în special în partea superioară a coronamentului. Îi place la lumină. De altfel, insecta a ajuns deja şi în zonele urbane. Dacă întindeţi rufele la uscat, afară, sunt şanse să puteţi vedea pe ele o mică insectă ce este tocmai Corythuca Arcuata. Sau poate apărea la plasele de ţânţari de la geamuri. E chiar supărătoare. Totuşi, eu cred că nu este un pericol, încă. Din ce ştim, are o evoluţie ciclică şi asta înseamnă că poate dispărea în câţiva ani. Noi am constatat însă prezenţa ei şi o monitorizăm, pentru a putea interveni în caz de pericol”, susţine Bogdan Pop.

Inginerul Dumitru Flavius Bălăcenoiu preciza, în 2022, într-un studiu privind comportamentul invaziv, bioecologia şi managementul speciei alohtone Corythucha arcuata în pădurile de cvercinee din România, că această insectă, cunoscută sub denumirea populară de ploşniţa dantelată a stejarului, este nativă din America de Nord şi a fost introdusă accidental în Europa (Italia) în anul 2000.

„De la prima raportare în Europa şi până în prezent, prin lipsa duşmanilor naturali şi prezenţa condiţiilor climatice adecvate din Europa, insecta C. arcuata a cunoscut o răspândire explozivă, invadând o mare parte dintre ţările europene. Acest dăunător invaziv se hrăneşte pe partea inferioară a frunzelor gazdelor (de obicei specii de cvercinee) prin străpungerea epidermei cu ajutorul aparatului bucal pentru înţepat şi supt, extrăgând astfel seva celulară. Caracteristicile tipice ale atacului în urma hrănirii ploşniţelor sunt pete rezultate din înţepături mici (1-3 mm), iniţial izolate pe suprafaţa frunzei, care ulterior cresc şi se contopesc în pete cenuşii-gălbui pe întreaga suprafaţă superioară a limbului, rezultând astfel decolorarea clorotică şi necroza frunzişului. În anul 2019, momentul zero pentru cercetările prezentei lucrări, în doar cinci ţări europene (Croaţia, Ungaria, România, Serbia şi partea europeană a Rusiei), C. arcuata a infestat o suprafaţă totală estimată de peste 1.7 milioane hectare de păduri de cvercinee”, adaugă sursa citată.

Direcţia Silvică Sălaj administrează o suprafaţă de peste 64.000 de hectare de fond forestier, din care 28.760 hectare pădure proprietate de stat şi 35.593 hectare pădure proprietate privată.