Coaliția vrea să adopte mai multe acte normative pentru reglementarea jocurilor de noroc, fiind taxate foarte dur, dar și să mute păcănelele în zone mai puțin tranzitate și să scadă publicitatea la acestea.

Guvernul Ciolacu și partidele din Coaliție apasă pedala de accelerație în ceea ce privește schimbările legislative în materie de reglementare a jocurilor noroc, premierul vorbind în mod repetat de urgența cu care Puterea trebuie să acționeze în acest domeniu. „Voi merge înainte și în privința reglementărilor jocurilor de noroc. Nu am nicio problemă cu amenințările din industria păcănelelor. Joi vom da ordonanța de urgență prin care toți operatorii să fie obligați să aibă sediul fiscal în România. Iar legea aflată în Parlament, prin care scoatem toate păcănelele în afara localităților, va intra într-un regim de adoptare rapid“, a subliniat premierul României, la deschiderea ședinței de Guvern de luni.

Deși își propune să vină cu OUG pentru jocurile de noroc luni, 9 octombrie, până la închiderea ediţiei, Guvernul nu a pus în transparență publică varianta pe care ar trebui să se pronunțe atât actorii sociali, cât și diferite instituții, cum ar fi Consiliul Economic și Social sau Consiliul Legislativ.

Taxe de până la 100 de ori mai mari

Potrivit unui draft publicat de Hotnews, taxele de licențiere anuală vor crește considerabil. Organizatorii de jocuri de noroc la distanță licențiați din clasa I vor plăti 500.000 de euro anual, față de 5.000 de euro cât plătesc în momentul de față.

Persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiționale și la distanță licențiate din clasa II vor fi taxate cu 15.000 de euro, față de 1.000 de euro, cât e acum. Jocurile „la distanță monopol de stat clasa III“ vor sări de la o taxă anuală de 5.000 de euro la 100.000 de euro.

Organizatorii de jocuri de noroc tradiționale licențiați vor fi taxați în felul următor: pentru jocurile loto, 200.000 de euro anual, pentru pariurile în contrapartidă, 100.000 de euro anual, pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor: 4.000 de euro anual pentru fiecare masă de joc, pentru jocurile caracteristice clubului de poker: 5.000 de euro anual pentru fiecare club. În forma actuală, organizatorii de jocuri de noroc licențiați plăteau o taxă generală de 1.000 de euro.

70% din veniturile din contribuțiile de la organizatorii de jocuri licențiați vor merge la bugetul de stat, iar 30% vor rămâne la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Totodată, în sălile de jocuri de noroc nu se vor mai consuma băuturi alcoolice.

Sediul permanent, în România

Un alt articol prevede că firmele care activează în domeniu trebuie să aibă sediul social în România. „Acordarea licenței de organizare a jocurilor de noroc, respectiv acordarea autorizației de exploatare a jocurilor de noroc se realizează cu perceperea de taxe, iar pentru operatorii de jocuri de noroc ce operează jocuri de noroc la distanță, suplimentar, atât pentru obținerea licenței, cât și pentru autorizare, aceștia trebuie să facă dovada înmatriculării societății sau a înregistrării sediului permanent conform art. 1 alin. (2) din prezenta ordonanță de urgență, prin care își desfășoară activitatea pe teritoriul statului român. Organizatorii de jocuri de noroc au obligativitatea să întocmească și să depună la O.N.J.N. o declarație lunară, la data și sub forma unui formular-tip, aprobată prin ordin al președintelui O.N.J.N., însușită de administratorul societății, în care să evidențieze veniturile din jocuri de noroc așa cum sunt ele definite la art. 1^1 din prezenta ordonanță de urgență, precum și suma ce trebuie achitată pentru plata taxei de licență și de autorizare pe fiecare tip de joc de noroc în parte“, este un articol al OUG.

Contradicțiile Guvernului

La Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, este în aşteptare un proiect de lege (având zeci de PSD-iși ca inițiatori) prin care păcănelele și alte jocuri de noroc ar fi scoase la periferia localităților. Spaţiul propus pentru relocare și noi incinte pentru jocuri de noroc este situat la cel mult 50 de metri de limita teritorială a oraşului/municipiului ori comunei, inclusiv a municipiului Bucureşti, dar şi la o distanţă de 300 de metri de unităţi de învăţământ, locuri de joacă, parcuri, aşezăminte de cultură, artă, sănătate, cu caracter social, de culte religioase şi alte asemenea sau în perimetrul delimitat destinat acestora.

În punctul de vedere al Guvernului pe inițiativă, din 6 iulie 2023, Executivul a precizat că nu susține adoptarea legii, fiind o poziționare sub semnătura lui Marcel Ciolacu. Pe lângă mai multe inadvertențe din punct de vedere al formulării, Guvernul susține că „soluția propusă ar conduce la o reducere drastică a numărului de spații autorizate să desfășoare acest tip de activitate, consecința fiind închiderea majorității punctelor de lucru din cadrul fiecărei localități, pierderea locurilor de muncă ale angajaților, creșterea șomajului și scăderea veniturilor bugetului și ale bugetelor locale“. 583,4milioane de lei ar putea fi încasați în 2023 și 2024 la buget prin OUG dată de Executiv, potrivit obiectivului Guvernul.

Interzicerea publicității la TV pe timpul zilei

Un alt proiect de lege, inițiat de un liberal și adoptat de Senat, prevede măsuri drastice pe zona de publicitate. Astfel, este interzisă comunicarea comercială audiovizuală pentru activitățile de jocuri de noroc în intervalul orar 6.00-23.00. O altă prevedere este că nu vor mai putea „recomanda“ jocurile de noroc personalități „ale vieții publice, culturale, științifice, sportive ori alte persoane, care, datorită celebrității lor, pot încuraja activitățile de jocuri de noroc și pariuri sportive“. Suprafața bannerelor poate fi de maximum 30 de metri pătrați și nu vor mai putea fi puse mesaje privind bani sau bunuri pe care le-ar putea cineva câștiga. Încălcarea dispozițiilor din noile modificări ar duce la o amendă între 10.000 de lei și 50.000 de lei. În prezent, cea mai dură amendă pentru încălcarea Legii publicității era de 4.000 de lei.

Coaliția nu are statistici recente

Proiectul avansat de PSD, dar adoptat unanim de Senat, nu a venit și cu date despre impactul acestuia, nici despre stadiul adicțiilor legate de jocuri de noroc la nivel de societate.

„În ultima perioadă, în țara noastră se înregistrează un fenomen îngrijorător, care a luat amploare și pune în pericol viitorul familiilor. Este vorba despre creșterea numărului de persoane care au dezvoltat dependență de jocurile de noroc, atât adulți, cât și minori. Acest fenomen devine îngrijorător cu cât spațiile în care se poate juca sunt plasate aproape peste tot, în zone cu vad comercial și trafic pietonal intens, iar asta le face extrem de atrăgătoare pentru clienții lor. Fenomenul adicției de jocuri de noroc nu este încă suficient cunoscut în România, statisticile nefiind atât de actuale pe cât ne-am dori“, arată în inițiatorii în expunerea de motive.

De altfel, datele din ultimii ani despre acest viciu lipsesc. Ultimul mare studiu realizat pe baza unei cercetări cantitative, deci printr-un sondaj, este al cel al Gfk România pentru Asociația Romslot și Romanian Bookmakers, fiind prezentat în mai 2017. Conform datelor prezentate la acel moment, dar culese în anul 2016, 15% dintre românii chestionați „au jucat un joc de noroc sau au pariat măcar o dată în ultimul an“. Iar procentul cel mai mare, de 24%, era în București. La acea vreme, cel mai practicat joc era Loto. Raportul jucătorilor era clar în favoarea bărbaților – 82%.

De asemenea, Institutul Român de Evaluare și Strategie (IRES) a realizat un studiu în 2022, unde, potrivit datelor furnizate publicului, unul din cinci români cu vârsta de peste 18 ani a jucat în ultimul an un tip de joc de noroc. Un detaliu al studiului arată faptul că cei mai mulți dintre jucători sunt ocazionali, 65% dintre ei jucând între o dată și cinci ori pe an, iar motivația principală o reprezintă curiozitatea (42%).

Sursa adevarul.ro

Post Views: 119