In primii zece ani de dupa revolutie, romanii nu mai pridideau sa-si potoleasca apetitul pentru produse „din afara”, ca o reactie fireasca la penuria totala din perioada comunista a unor astfel de produse de pe piata romaneasca. Se cumparau orice produse, numai sa fie cu marca straina. Tot ce venea din vestul neasuprit si satul de bunataturi voiam si noi: sucuri, bomboane, salamuri, ciocolate, etc. Orice aliment prohibit pentru noi pana atunci ne facea automat frate cu occidentalul, care avea acces la ele de ani de zile. Simteam cum freamata ADN-ul in noi la gandul ca putem pune in cos o particica din libertatea noastra si putem cumpara orice din magazine ca-n vest. Dupa ce a trecut aceasta frenezie, am redescoperit incet, incet, gustul rosiei romanesti, si produsele noastre traditionale au fost puse la loc de cinste. Reintoarcerea la traditional se face insa neuniform si intr-o ierahie sociala inversata. In timp ce muncitorii si taranii prefera inca alimentele si bauturile de import, industriale, mai ieftine si mult mai proaste calitativ, orasenii cu bani cauta produse autentice si sunt dispusi sa plateasca dublu sau triplu pentru mancarea „bio” de la tara. Din pacate, din cauza crizei si a faptului ca produsele autohtone au inceput sa fie din ce in ce mai scumpe, entuziasmul pentru produsele traditionale a obosit si este necesar un sprijn oficial pentru a le promova in continuare. Un borcan de magiun de Topoloveni a ajuns sa coste 40 de lei, palinca, daca ar fi branduita si vanduta oficial, nu s-ar mai merita sa o produci. Romanii cheltuie foarte multi bani pentru mancare, aproape jumatate din venituri, 83 de euro in medie pe luna, conform INS. Neamtul cheltuie 163 de euro, dar castiga de cinci ori mai mult decat un roman! Pastrand aceste proportii intre venituri si cheltuieli pe hrana, majoritatea dintre noi nu vom putea avea acces la produse autohtone de calitate, iar a manca „eco” va ramane doar o moda si nu va deveni un mod de viata. De aceea, „atentatul la mic” i-a panicat pe romani, si vestea ca ar putea fi interzis de catre UE a bagat guvernul in priza pentru a opri un astfel de demers. Pentru ca micul este simbolul convivialitatii romanesti, un aliment accesibil oricui.

Post Views: 57