Obiective mici și mari

Dragi cititori, ziua bună!

Scriitorul și jurnalistul Mark Twain spunea că cel mai important moment din viața noastră este ziua în care ne-am născut și ziua în care am aflat de ce.

Fără îndoială, fiecare dintre noi ne-am născut cu un obiectiv și cu o misiune excepțională, iar cei care nu suntem convinși de asta, este imperativ să căutăm cu sinceritate și pasiune lămuririle.

Când ne trezim în fiecare dimineață, când muncim pentru a ne hrăni familia, când perseverăm, când ne odihnim, când trecem prin dificultăți, este esențial să înțelegem că suntem parte dintr-un proiect suprem și că nimic nu e lăsat la întâmplare. Fericitul Vladimir Ghika spunea că, ”dacă lumea s-ar fi ivit la întâmplare, n-ar exista miracol mai mare și mai ar decât ordinea”.

Toți ne naștem cu semințele a ceea ce suntem destinați să devenim, iar drama vieții noastre nu este altceva decât descoperirea acestui ”fruct” care se află în noi.

Când trăim viața cu această convingere, începem să ne considerăm ca niște oameni care se află într-o țară îndepărtată, participanți la un ”training” care ne pregăteste pentru o ”platformă” de excepție. Aceasta este cea mai importantă metodă de disciplină spirituală, aceea de a ne pătrunde tot mai adânc de faptul că anii vieții noastre sunt ani într-un proiect divin.

Mulți dintre noi ne petrecem însă întreaga viață urmărind obiective care nu au nicio valoare, sau chiar obiective care sunt bune în mod obiectiv, dar nu sunt ale noastre, sau, mai bine spus, nu sunt ale lui Dumnezeu pentru noi.

Când apostolul Pavel, pe drumul Damascului, sau, mai bine spus, pe drumul regăsirii de sine, a conștientizat că obiectivele pe care le urmărea erau fără rost, sau erau prioritizate greșit, ba chiar distructive, în urma viziunii în care i s-a arătat Iisus Christos, L-a întrebat: ”Doamne, ce să fac?”

Dacă am avea și noi curajul să adresăm această întrebare, la fiecare crăpătură de zi, la fiecare început de clipă: ”Doamne, ce să fac?”, iar apoi să rămânem în tăcere, să ascultăm….să cerem confirmări și îndrumare iscusită, cred că lumea s-ar transforma radical în bine.

Cea mai mare tragedie în viață nu este eșecul, ci mai degrabă urcatul pe scara succesului și descoperirea faptului că acesta este lipit de peretele greșit. Cunoscutul cântăreț Bob Dylan spunea, dintr-o experiență personală: ”Afli când ajungi sus că ești la fund.”

Vă doresc o zi cu obiective mari!