Pe langa obisnuitele rate salbatice, familiare pe apele Somesului si a baltilor din lunca raului, care iernau de multi ani pe aceste meleaguri, in ultimii ani au putut fi vazute si alte specii, neobisnuite in sezonul rece, cum ar fi starcii cenusii, egretele mari, gastele salbatice etc. In general, toate aceste specii, ocrotite de lege, se sperie de om si isi iau zborul la cele mai mici zgomote. Vor trece ani multi pana sa avem un comportament ecologic adecvat, iar pasarile sa nu se mai sperie la aparitia „Mariei-Sale” Omul.
Pentru cei care mai cred ca „incalzirea globala” este o gluma, prezenta in Salaj a acestor pasari, care obisnuit iernau in Delta Dunarii, Lacul Razim sau pe tarmul Marii Mediterane, este o confirmare ca iernile inceputului de mileniu III sunt mai blande ca iernile de altadata, de pe vremea bunicilor.
O surpriza placuta este prezenta, si in acest an, in apele reci ale Somesului, langa Rona, la doar 1 km de Jibou, sau in zona baltilor de la est de Somes Odorhei, a catorva lebede de iarna (Cygnus cygnus), cu penajul complet alb, cioc galben si gatul drept. Se numara printre cele mai mari pasari de la noi (145 cm), si sunt ocrotite de lege. La primavara isi vor lua zborul spre locurile de cuibarit din nordul Europei sau din Siberia.
Numarul lor nu este mare, dar frumusetea lor este aparte si nu se sperie de oamenii care le asigura hrana din belsug.