O zicală perimată
Aproape 600 de absolvenţi s-ar putea prezenta la Bursa locurilor de muncă de vineri de la Zalău. Cel puţin atâţia sunt înscrişi ca şomeri în listele Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Sălaj. Să fim bine înţeleşi, şomeri absolvenţi din acest an. Pe cine să dăm vina pentru atâta amar de şomeri în rândul tinerilor? Criza e de vină, vor spune mulţi dintre noi. Criza, lipsa investitorilor şi nu în ultimul rând sistemul de învăţământ. Statisticile arată că pe an ne costă 2.000 de euro de elev şi student, ceea ce re-prezintă o cheltuială uriaşă cu efectele pe care le produce. Într-adevăr, statul face eforturi să reformeze sistemul de învăţământ, dar rezultatele nu se văd. Şcolile nu au nici o responsabilitate pentru rezultatele elevilor, ceea ce este dăunător pentru ţară. După 12 ani de şcoală, mulţi absolvenţi de liceu intră direct în plata ajutorului de şomaj şi social. Unităţile de învăţământ primesc fonduri de la bugetul central şi local, dar nu au nici o obligaţie stop_coloana când vine vorba de rezultatele muncii educative. Educaţia la grămadă devine din ce în ce mai inutilă. Elevii pierd vremea la liceu, risipesc banii părinţilor şi ai statului, iar Ministerul Educaţiei pompează bani fără nici o precauţie. Şi n-ar fi nimic, dacă nu ne-ar arde pe noi, pe plătitorii de taxe şi impozite. Ar trebui să ne opunem acestui sistem de tocat bani în şcolile care produc şomeri. Dar cum? Că părinţii şi copiii când aud de şcoli profesionale fug ca dracu` de tămâie. Nu mai ţine zicala “Meseria e brăţară de aur”. Mai nou se poartă “am diplomă, sunt barosan”.
