Constat că totul trece pe langă mine in viteză. Suntem cocoşaţi de nevoi şi de griji, iar viaţa ne scapă printre degete. Nici sărbătorile nu mai inseamnă mare lucru. 1 Decembrie nici nu l-am văzut. A fost marcat pe fugă de autorităţi, cat să nu zică cineva că am uitat de tot de Ziua Unirii. Caţiva entuziaşti au pus oamenilor intrebarea nepotrivită la momentul nepotrivit: „De ce suntem mandri că suntem romani?”. E ca şi cum il intrebi pe bolnav de ce se simte bine. Moş Nicolae sa grăbit şi el. Primea leafa după data de 6 decembrie şi s-a prefăcut că a fost pe la mine cu o ciocolată ieftină. Vine Crăciunul. Pot să pariez că va fi unul de care nu o să-mi aduc aminte. Pentru că preferăm să ne aducem aminte in general de lucrurile plăcute. Naşterea lui Iisus o vom sărbători cu siguranţă cu mai puţin fast şi cu mai puţine cadouri, pentru că puţinul pe care-l avem ne obligă mai mult să simulăm sărbătoarea. In sfarşit, o să fie şi Anul Nou. Una din semnificaţii este trecerea in uitare a tot ce a fost rău in anul precedent. Va fi poate cel mai important moment pentru mulţi, care-şi doresc să uite cat mai grabnic un 2010 plin de nevoi.

Post Views: 68