Suntem la jumatatea tronsonului financiar 2014 – 2020 si Romania are absorbtie zero la fonduri europene, constata comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Cretu, cu sublinierea ca masurile de demarare a proiectelor “trebuie accelerate”.
Pentru actualul exercitiu financiar (2014 – 2020), fondurile alocate Romaniei insumeaza 22,9 miliarde de euro, suma care din care reiese de fapt si ca Romania a obtinut cele mai reduse fonduri europene pe cap de locuitor pentru perioada 2014 – 2020, de 164 de euro de locuitor pe an. La jumatate fata de Slovacia si Ungaria. Asta tocmai pentru faptul ca tara noastra nu a reusit sa utilizeze decat o treime din fondurile alocate de UE pentru coeziune (cercetare, invatamant, sanatate) in perioada 2007 – 2013, cu o rata de absorbtie de 37 la suta. Pe total, insa, incluzand fondurile alocate si pentru dezvoltare si agricultura, pe langa cele de coeziune, in perioada 2007 – 2013 gradul de absorbtie a fost undeva la 90 la suta, adica au intrat in economie 17 miliarde de euro, din totalul celor 19 miliarde alocate. Asta spune Corina Cretu.
Totodata, Romania figureaza pentru perioada 2014 – 2020 cu cele mai reduse fonduri europene alocate educatiei, cercetarii si dezvoltarii – mai putin de 8 la suta din finantarea totala disponibila.
“Bilantul slab al Romaniei in ceea ce priveste rata de absorbtie a fondurilor europene ar putea fi determinat de lipsa de experienta si de slaba performanta a administratiei publice”, potrivit unui raport al Ester Bank. La care am mai adauga noi si birocratia.

Salajul a adus bani europeni pentru obiective fara utilitate

Revenim pe plaiuri salajene si constatam ca aproape nu este comuna care sa nu fi accesat in exercitiul financiar 2007 – 2013 fonduri europene. Ba mai mult, UE a dat bani cu nemiluita pentru dezvoltarea turismului, asa cum au crezut cei de la Bruxelles. Mai concret, a oferit bani pentru infiintarea de centre de informare turistica, bani la care primarii nu au zis nu, pentru ca peste cinci ani un imobil de informare turistica poate primi orice utilitate. Cu aceste centre, turismul salajean nu a avut nimic de castigat. Apoi, proiectele integrate primeau un punctaj suplimentar daca includeau si after school. Si uite asa au aparut zeci de after school in judet, dintre care unele nu au fost folosite niciodata. Municipiul Zalau s-a ales cu jumatatea centurii ocolitoare a Zalaului pe bani europeni. Cealalta jumatate, cand a da Domnul. Pe vremea primarului Capilnasiu s-au reabilitat termic, partial cu bani europeni, 34 de blocuri de locuinte. Desi fondurile europene erau in proportie de 70 la suta din lucrari, in buzunarele cetatenilor s-au facut gauri enorme, reprezentand partea lor de contributie, bani cu care putea sa faca reabilitarea pe piata libera, fara ajutorul european.

Promisiunile primarului Ciunt n-au ghiduri de finantare

In bugetul pe anul acesta al Primariei Zalau sunt prevazute anumite sume pentru reabilitarea termica a inca 19 blocuri, in valoare totala de 16,9 milioane de lei. Primarul Ciunt spunea ca mai sunt solicitari pentru inca cinci blocuri. Baiul este ca inca nu au aparut ghidurile in forma finala si proiectele zac in asteptare. O promisiune a primarului Ciunt a fost si reabilitarea bulevardului Mihai Viteazu, pe o masura care insemna dezvoltarea urbana durabila. Aici, Zalaul a primit 21,7 milioane de euro. Cum nici pe aceasta masura nu este ghid, s-a lucrat pompieristic, apoi s-a renuntat. Din informatiile primite de la primarie, nici anul acesta bulevardul Mihai Viteazu nu va fi reabilitat. Primarul Ciunt mai declara ca in pregatire are cinci proiecte pentru cinci unitati de invatamant: stop_coloana Liceul Avram Iancu, Gheorghe Lazar, Ioan Sima, Gheorghe Sincai, Liceul Ortodox si Liceul Reformat. Valoarea totala a acestor proiecte pe unitati de invatamant este de 37,4 milioane de lei, din care 98 la suta vor fi bani europeni. Nici aici din pacate nu exista ghiduri si se lucreaza pe bajbaite, mai concret spus, pe ghidurile care au fost asemanatoare ca masura.

Consiliul Judetean Salaj este fruntas la accesarea
fondurilor europene, dar si la bagat bani in lucrari de mantuiala

Consiliul Judetean Salaj se situeaza pe locul III pe tara (la nivel de referinta – consilii judetene) dintre unitatile administrativ teritoriale in atragerea fondurilor europene in perioada 2007 – 2013. Unitatea a contractat 14 proiecte, cu o valoare totala de 455.695.096 lei. Concret, s-au demarat proiecte de investitii care sa sustina amenajarea teritoriala la nivel de infrastructura (drumuri, utilitati, managementul deseurilor) dar si la nivelul infrastructurii de sanatate – spitale, proiecte in domeniul protectiei sociale, culturii si turismul local. Ca unele proiecte s-au finalizat ca “lucru de mantuiala” e alta poveste.
Prin Programul Operational Regional au fost finantate proiecte cu o valoare totala de 300 milioane de lei. Dintre proiecte amintim: Reabilitarea drumului judetean 108 A Romanasi – Creaca – Jibou – Benesat in valoare de 102 milioane de lei, reabilitarea drumului Ciucea – Crasna – Varsolt care a costat aproape 88 milioane de lei, reabilitarea corpurilor A si B ale Spitalului Judetean de Urgenta Zalau, valoarea investitiei fiind de peste 42 milioane de lei. Sunt de amintit si proiectele modernizarea Complexelor de servicii sociale pentru copiii din Jibou, Cehu Silvaniei, Zalau, restaurarea patrimoniului istoric si cultural al Consiliului Judetean Salaj – cladirile Centrului Militar Judetean, Muzeul Judetean de Istorie, Galeriile de arta Ioan Sima cu un total de 25 milioane de lei.
Implemetarea unor proiecte ale Consiliului Judetean Salaj a dat multa bataie de cap beneficiarilor lor. De pilda in reabiliarea drumului judetean 108 A pe tronsonul Creaca si Prodanesti conducta de aductiune a apei a fost pur si simplu sfaramata de catre constructor. Au promis cei de la Consiliul Judetean ca lucrarea se va reface totul a ramas in stadiul de promisiune. Si valoarea investitiei era de 27 de miliarde de lei vechi. Cine plateste?
In proiectul Circuitul castrelor Romane din Salaj a fost un eveniment de rasul curcilor; la nici trei saptamana de la construirea zidurilor de la Porolissum acestea s-au daramat. Alte lucrari, alti bani. Contractul de finantare pentru acest proiect prevedea 35.859.112 lei,. Cat s-o fi cheltuit in realitate, doar Cel de Sus stie. Proiectul Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania – judetul Salaj a fost facut parca inadins sa strice traditia acestor locuri. S-au facut WC-uri noi si scumpe la cele sapte biserici, cat bisericile de mari, dar sunt inchise pentru turisti. S-au amenajat platforme betonate in curtea si in preajma bisericilor, care parca asteapta masini de mare tonaj. La unele biserici, ca de pilda la cea din Ciumarna, nu-i nici apa, nici curent electric. Proiectul Sistem de management integrat al deseurilor n-a facut nici el altceva altceva decat sa impovareze cetatenul cu un plus de bani pentru serviciul de salubrizare. De ce ne strofocam sa facem proiecte daca nu sunt in folosul cetateanului?

Post Views: 65