Nu ne vindem tara, o retrocedam descurcaretilor
Suntem singura tara din fostul „lagar socialiat” care am aplicat principiul „restitutio in integrum”. Asta desi cadrul legal pentru retrocedarea terenurilor si imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 1945 – 1989 a aparut înca din anul 1991, acesta s-a completat cu Legea nr.1/2000 si Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei. Acest proces este înca în desfasurare, miza fiind din ce în ce mai ridicata. Fenomenul s-a datorat intereselor financiare ale oamenilor politici si deopotriva ale marilor investitori din tara si din strainatate.
Sa luam bunaoara judetul Salaj. În anul 1990, Directia Silvica administra 98.000 de hectare de padure a statului. În 2015, aceeasi institutie avea în administrare în jur de 31.000 de hectare, o parte dintre acestea fiind în litigiu.
Doua treimi din paduri au fost retrocedate în Salaj
Unde au disparut mai bine de doua treimi din terenul forestier administrat de Directia Silvica Salaj? Au fost retrocedate, vom spune, fostilor proprietari. Si cine sunt fostii proprietari? În mare si cu suprafete mici sunt locuitorii satelor care detineau în genere între 1 si 5 hectare. Apoi veneau cei mai înstariti dintre sateni, putini la numar, care aveau între 5 si 30 de hectare de padure, uneori si mai bine. O parte din padurile statului au fost retrocedate bisericilor, iar o alta parte primariilor. Aici se cuvine sa facem o precizare. Primariile si-au însusit în mod abuziv, dupa legi abuzive, padurile comunale, care de fapt erau ale comunitatii, ale satenilor. Pretextul a fost termenul utilizat gresit de legiuitor; comunale, adica ale comunei ca forma de organizare administrativa si nu ale folosirii în comun de catre comunitate.
Statul a platit odata ce a expropiat
O mare parte a padurilor, terenurilor agricole si imobilelor au fost retrocedate dupa acelasi principiu „restitutio in integrum”, aici în Salaj si în toata Transilvania urmasilor grofilor si contilor unguri. A fost o mare greseala a statului român. România, ca sa rascumpere Transilvania de la grofi, a platit în franci de aur si coroane de aur echivalentul a 3,4 tone de aur de 24 de carate. Si vin acum urmasii proprietarilor care au fost despagubiti dupa Primul Razboi Mondial si dupa Reforma Agrara din 1921 cu documente anterioare proceselor prin care înaintasii lor au fost deposedati de averi si au fost rasplatiti de statul român. De pomina ramân în acest sens pretendentii unor terenuri care au apartinut unei biserici reformate din Covasna, aducând dovada înscrisuri din anul 1400.
Urmasii lui Wesselenyi au luat tot
De departe, în Salaj cele mai multe terenuri agricole si paduri au fost revendicate de urmasii grofilor Wesselenyi, Teleki Banffi, Beldi, Simon Ludovic, Czell etc.
Cea mai spectaculoasa retrocedare s-a facut catre Eva Ianicicau, o nepoata a grofului Wesselenyi, stabilita în prezent în Satu-Mare, care a primit în natura castelul Wesselenyi de la Jibou. Imobilul este cel mai mare castel din Transilvania, stop_coloana se afla pe lista monumentelor istorice si a fost evaluat la 1,5 milioane de euro. Nepoata grofului a mai primit de la statul român în jur de 1.200 de hectare de padure în zona Somes-Odorhei si Soimus, pe care s-a grabit sa o vânda unor firme straine cu sediul în Baia Mare. Alti trei nepoti ai lui Wessrlenyi, Banffi Toma, Banffi Adalbert si Bojte Cristina au primit 522 de hectare de padure în teritoriul administrativ al comunei Mirsid. Cei trei mostenitori au mai cerut si o parte din cladirea scolii si cladirea primariei. Primarul Calin Bereschi spune ca instanta a respins cererea, în schimb au primit despagubiri pentru caminul cultural din centrul de comuna. Toata suprafata a fost vânduta imediat dupa punerea în posesie. Tot cei trei mostenitori ai grofului Wesselenyi au revendicat si castelul de vânatoare de la Gârgeiu, care nu mai exista demult. În schimb au reusit sa obtina 80 de hectare de teren agricol si 36 de padure. Potrivit surselor din primarie, terenurile au fost vândute imediat dupa retrocedare.
Satenii au ramas fara pasuni
Pasunile crescatorilor de animale din satul Cuceu au revenit în mare masura unui urmas al grofului Tuzes pe nume Lenghel Stefan, cu domiciliul în orasul Gherla. Dupa aparitia Legii 247/2005, urmasul grofului Tuzes solicita teren agricol, padure si pasune. Comisia locala de fond funciar din Jibou îl împroprietareste pe Lenghel cu 150 de hectare de pasune în hotarul Cuceului. În aceasta suprafata sunt incluse si terenuri cultivate de localnici pentru care ei au titluri de proprietate.
Czell vroia si Scoala din Criseni
Cetateanul german de origine româna Czell Lorencz Benjamin a obtinut 400 de hectare de padure si peste 100 de hectare de teren agricol doar trimitând din Germania cererea la Comisia Judeteana de Fond Funciar. El a revendicat si Scoala gimnaziala din Criseni. Culmea nesimtirii este ca urmasii grofului Bay, cel care a planuit masacrul de la Treznea, au trimis avocati în România pentru a pleda pentru restituirea castelului din sat (care este o ruina) si a terenurilor pe care le-a detinut criminalul de razboi.
Mai sunt imobile de retrocedat
Dintre obiectivele care au fost retrocedate pâna acum amintim Castelul Wesselenyi din Jibou, fosta Casa oraseneasca de cultura din Zalau, Palatul Copiilor din Zalau, Primaria si biblioteca din Poiana Blenchii, Centrul de recuperare neuropsihiatrica Jibou, fosta Sectia de boli venerice a Spitalului Judetean si înca alte imobile pentru care au fost propuse despagubiri banesti. De la Comisia judeteana de fond funciar aflam ca au fost depuse cereri de despagubire sau de restituiri pentru 25 de imobile.
