Eurodeputații au ales-o pe Roberta Metsola (PPE, Malta) în funcția de președinte al Parlamentului European până în 2024, cu 458 de voturi în primul tur de scrutin.

Potrivit unui comunicat de presă remis de biroul de presă a Parlamentului European, dintre cei trei candidați, Roberta Metsola a câștigat alegerile în primul tur de scrutin, unde a primit o majoritate absolută de 458 voturi din 690 voturi exprimate. La începutul zilei de marți, Kosma Złotowski (ECR, Polonia) și-a retras candidatura. În urma votului parlamentarilor europeni, Roberta Metsola (PPE, Malta) a obținut 458 de voturi, Alice Bah Kuhnke (Verzi/ALE, Suedia) – 101 voturi și Sira Rego (Stânga, Spania) – 57 de voturi. Totalul voturilor exprimate: 690. Voturi albe sau nule: 74. Majoritatea absolută necesară: 309.

Cine este Roberta Metsola?

Roberta Metsola va conduce Parlamentul în a doua jumătate a actualei legislaturi, până la constituirea unui nou Parlament în urma alegerilor europene din 2024.

Născută în Malta în 1979, Roberta Metsola este deputată în Parlamentul European din 2013 și va fi cel mai tânăr președinte ales al PE. A fost aleasă prim-vicepreședintă în noiembrie 2020 și a fost președintă în exercițiu a Parlamentului după decesul președintelui Sassoli la 11 ianuarie 2022. Este a treia femeie președinte al Parlamentului European, după Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002).

Adresându-se Parlamentului imediat după ce a fost aleasă, Roberta Metsola a declarat: „Primul lucru pe care aș dori să îl fac în calitate de președinte este să mă gândesc la moștenirea lui David Sassoli: a fost un luptător; a luptat pentru Europa și pentru noi, pentru acest Parlament. Îl voi omagia pe președintele David Sassoli susținând întotdeauna Europa și valorile noastre comune precum democrația, demnitatea, justiția, solidaritatea, egalitatea, statul de drept și drepturile fundamentale”.

„Doresc ca oamenii să recapete un sentiment de convingere și entuziasm pentru proiectul nostru. Dragi europeni, în următorii ani, oameni din întreaga Europă se vor uita către instituția noastră pentru un model de urmat, în timp ce alții vor continua să testeze limitele valorilor noastre democratice și ale principiilor noastre europene. Trebuie să luptăm împotriva discursului anti-UE care se extinde atât de ușor și atât de rapid. Dezinformarea și informațiile eronate, amplificate și mai mult în timpul pandemiei, alimentează cinismul și soluțiile ieftine ale naționalismului, autoritarismului, protecționismului, izolaționismului”, a adăugat aceasta.

„Europa înseamnă exact contrariul. Este vorba despre modul în care toți ne susținem reciproc, apropiindu-ne unii de alții. Este vorba despre a apăra cu toții principiile părinților fondatori care ne-au condus de la cenușa războiului și a holocaustului la pace, la speranță și la prosperitate. În urmă cu douăzeci și doi de ani, Nicole Fontaine a fost aleasă la 20 ani după Simone Veil. Nu vor mai trece încă două decenii până ca următoarea femeie să se afle aici”, a mai declarat Roberta Metsola.

Președintele Parlamentului European dispune de o gamă largă de competențe executive și de reprezentare prevăzute la articolul 22. În afară de atribuțiile prevăzute în mod expres acolo, responsabilitățile președintelui se extind la „toate competențele necesare pentru a prezida lucrările Parlamentului și pentru a asigura buna desfășurare a acestora”. Deciziile care au asigurat buna funcționare a Parlamentului de la începutul pandemiei de COVID-19 reprezintă un exemplu esențial în acest sens. Articolul 14 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că Parlamentul își alege președintele dintre membrii săi. De la primele alegeri europene (prin vot universal) din 1979, fiecare președinte este în funcție pentru o perioadă de doi ani și jumătate, mandat ce poate fi reînnoit. Aceasta înseamnă că, în mod normal, există doi președinți în fiecare legislatură. De la crearea Parlamentului, în 1952, au fost 31 președinți, dintre care 17 au ocupat funcția din 1979.

Post Views: 117