Noul Cod al Urbanismului stârnește controverse: casele de până la 150 mp din mediul rural ar putea fi construite fără autorizație

Noul Cod al Urbanismului, aflat în prezent în dezbatere la Camera Deputaților, a aprins discuții aprinse în rândul arhitecților, constructorilor și avocaților. Proiectul de lege propune ca locuințele de până la 150 de metri pătrați din mediul rural să poată fi construite fără autorizație de construcție, doar în baza unei notificări la primărie și a unui proiect întocmit de un specialist.

Deși inițiativa are ca scop reducerea birocrației, mulți experți atrag atenția că lipsa unui control tehnic riguros ar putea genera un val de construcții neconforme și chiar periculoase.

Arhitectul Petrică Răzvan Oancea consideră că măsura poate genera haos urbanistic.

„În 150 mp se poate face o locuință P+1E. A construi «după ureche» un imobil este un risc major. Constructorii vor fi nevoiți să lucreze fără proiect tehnic, pe baza indicațiilor beneficiarului. E o situație care poate duce la greșeli structurale grave. Dacă îți faci cocină la porc, e în regulă, dar o pensiune de agroturism ridicată fără proiect este un pericol. Cu siguranță această măsură va duce la o explozie imobiliară, dar din păcate de proastă calitate”, a declarat Oancea pentru Adevărul.

Expertul în construcții Sorin Lăpădatu apreciază intenția legiuitorului de a simplifica procedurile, dar avertizează asupra pericolelor.

„Ideea e bună în principiu, dar trebuie multă grijă. Lipsa oricărui control tehnic poate duce la construcții nesigure sau la conflicte între vecini. O soluție echilibrată ar fi o autorizare simplificată, nu eliminarea completă a regulii. Statul ar putea oferi proiecte-tip pentru case mici, pentru a evita improvizațiile. România are nevoie de mai puțină birocrație, dar nu de mai puțină responsabilitate”, a spus specialistul.

Avocata Elisabeta Stan, specializată în real estate, a subliniat că măsura, deși avantajoasă pentru cetățeni, poate genera numeroase probleme juridice.

„Lipsa autorizației poate duce la dispute privind distanțele față de vecini, aliniamentele sau racordurile la utilități. Fără garanții și verificări, există riscul ca această intenție bună să se transforme într-o dezordine urbanistică. Este esențial ca primăriile să păstreze un registru public al notificărilor și să verifice conformitatea construcțiilor”, a declarat avocata.

Și avocatul de business Dumitru Lazăr consideră că măsura poate aduce beneficii doar dacă este aplicată responsabil.

„Reducerea birocrației e binevenită, dar proiectanții vor avea o responsabilitate mai mare, ceea ce va duce probabil la onorarii mai ridicate. Autoritățile trebuie să se implice activ în educarea beneficiarilor. Drepturile vin la pachet cu obligații, iar siguranța cetățenilor nu poate fi afectată”, a explicat Lazăr.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a precizat că autoritățile locale vor rămâne parte a procesului.

„Pentru case de locuit până la 150 mp, unifamiliale, fără etaj, beneficiarul va depune un proiect la primărie. Dacă instituția nu răspunde în 15 zile, construcția poate începe. Este un model preluat din alte state, care reduce birocrația, dar păstrează controlul local”, a explicat ministrul.

Proiectul noului Cod al Urbanismului continuă să fie dezbătut în Parlament, iar forma finală ar putea suferi modificări. Până atunci, specialiștii cer prudență și o aplicare atentă a noilor reguli, pentru ca intenția de simplificare să nu se transforme într-un val de construcții nesigure și neconforme.