Noua lege funerară strică afacerile Bisericii
Noua lege funerară (Legea 102/2014) pune capac monopolului bisericii atunci când vine vorba de înmormântări. Românii pot acum să aleagă dacă vor ca un preot să oficieze slujba de înmormântare sau nu, sau dacă vor să fie incineraţi. Potrivit legii, în cazul în care o persoană nu şi-a exprimat în timpul vieţii voinţa referitor la modul în care doreşte să fie înmormântat, atunci alegerea va fi făcută pentru el de persoana, familia sau autoritatea care se ocupă de înmormântare. Însă dorinţa decedatului e lege! “Locul şi modalitatea înmormântării vor fi conforme voinţei exprimate în timpul vieţii de persoana decedată, fără nicio modificare a ultimei voinţe a acesteia”, se arată în legislaţie. Aşadar, dacă eu vreau să fiu înmormântată laic, nu poate veni nimeni să impună altceva. Aşa cum am dreptul prin constituţie să nu fiu constrânsă să ader la o credinţă religioasă, mi se pare normal să pot alege dacă vreau să fiu înmormântată cu sau fără preot, potrivit convingerilor mele. Avantajul e şi de stop_coloana partea celor care nu-şi permit să plătească taxa de cult şi care se trezesc peste noapte cu o tragedie în familie. Au fost destule cazuri în care preoţii au refuzat să meargă la înmormântare pe motiv că familia nu a plătit cultul. E absurd să ceri bani din urmă unei familii lovite de tragedie, care, dacă nu a avut la momentul respectiv bani să dea, cu siguranţă nu-i va avea tocmai la ziua înmormântării. Vor spune mulţi că legea e o prostie. Dar înainte să aruncaţi cu vorbe, încercaţi să vă puneţi în locul unor familii disperate care nu-şi permit să plătească preoţii hapsâni. Fireşte că nu toţi sunt aşa, dar sunt destule cazuri.
