Noua lege a pensiilor, care va intra în vigoare din prima zi a anului viitor, a fost publicată în Monitorul Oficial. Pentru a lămuri populația cu privire la prevederile legislative aplicabile din 2024 , PSD Sălaj demarează, în teren, prin tot județul, o amplă campanie de informare în rândul cetățenilor. Asta în contextul în care noua lege aduce modificări importante atât în ceea ce privește modul de calcul al pensiei, cât și al modului de stabilire a vechimii în muncă.

În cadrul unei conferințe de presă, conducerea PSD Sălaj a explicat ce urmărește această reformă a pensiilor. Președintele PSD Sălaj, Ionel Ciunt, prim-vicepreședintele organizației, Florin Florian, și secretarul general, Dan Ghiurco, au vorbit despre modul în care, prin noua lege a pensiilor, vor fi eliminate inechitățile dintre cetățenii pensionați în baza unor legi diferite, dintre bărbați și femei, dar și despre sustenabilitatea noilor măsuri.

Ionel Ciunt: Nu vor mai fi pensionari care au muncit la fel, dar au pensii diferite

Un prim obiectiv important realizat prin această nouă lege îl reprezintă, spun social-democrații sălăjeni, înlăturarea din PNRR a pragului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, care ar fi putut duce la înghețarea acestora până în 2070.

Noua lege a pensiilor elimină inechitățile dintre pensionari, bazându-se pe principiul „pensii egale pentru muncă și contribuții egale”. Nu vor mai fi pensionari care au muncit la fel, dar au pensii diferite, a explicat Ionel Ciunt.

De asemenea, se asigură creșterea continuă și sustenabilă a pensiilor, deoarece în lege s-a introdus un mecanism care garantează majorarea anuală a pensiilor, fără a crea dezechilibre bugetare. Noua lege a pensiilor are prevederi care-i vizează și pe tineri, pe actualii salariați și urmărește, de asemenea, creșterea natalității.

“În 2024, cei mai mulți dintre pensionari vor beneficia de două majorări ale pensiilor. Prima majorare, la 1 ianuarie 2024, când vor crește toate pensiile ca urmare a creșterii punctului de pensie cu 13,8%, de la 1.785 lei la 2.032 lei. A doua majorare, la 1 septembrie 2024, vizează eliminarea inechităților, prin recalcularea tuturor pensiilor”, a precizat Ionel Ciunt.

Cei mai mulți vor câștiga, nimeni nu va pierde, a punctat liderul PSD Sălaj, care a dat două exemple concrete, cu privire la modul în care vor crește pensiile din 2024.

“Pentru PSD, votarea acestei legi înseamnă împlinirea unuia dintre cele mai importante obiective ale formațiunii politice, deoarece asigură creșterea continuă și sustenabilă a veniturilor pensionarilor. Înseamnă, de fapt, o reformă a sistemului public de pensii care înlătură inechitățile dintre pensionarii care au muncit și au contribuit la fel. Spre exemplu, doi muncitori, care au lucrat 37 de ani, de la 1 ianuarie 2024 unul dintre ei va avea o pensie de 2.114 lei, celălalt 1.761 lei. De la 1 septembrie 2024, o să primească amândoi aceeași sumă, adică 2.775 lei. Pe lângă faptul că pentru muncă egală și pentru contribuție egală trebuie să aibă aceeași pensie, este și o creștere consistentă. Doi ingineri care au muncit 33 de ani, de la 1 ianuarie, după prima majorare, unul va avea 2.753 lei, celălalt 2.439 lei, iar de la 1 septembrie 2024 vor avea aceeași pensie, și anume 3.220 lei. Am ales aceste exemple tocmai pentru a înțeleje mai bine că lucrurile se egalizează și că va fi o creștere consistentă a pensiilor de la 1 septembrie 2024”, a explicat Ionel Ciunt, lider al PSD Sălaj și primar al municipiului Zalău.

Potrivit PSD Sălaj, noua lege asigură creșterea continuă și sustenabilă a pensiilor. Mai exact, niciun guvern nu mai poate îngheța pensiile așa cum s-a întâmplat în 2021. În lege e prevăzut un mecanism de creștere anuală a pensiilor, astfel încât acestea să nu mai poată fi înghețate. Pensiile vor crește anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, plus 50% din creșterea reală a salariului mediu (prin creștere reală se înțelege creșterea nominală a salariului mediu din care se scade rata inflației).

În baza noilor reglementări, cei care lucrează mai mult vor fi recompensați cu puncte suplimentare, care vor mări valoarea pensiei. Principiul se aplică și pensiilor în plată: +0,5 puncte/an pentru intervalul 26-30 de ani de contributivitate, +0,75 puncte/an pentru intervalul 31-35 de ani de contributivitate, respectiv +1 punct/an începând de la 36 de ani de contributivitate. Fiecare punct în plus se înmulțește cu valoarea de referință de 81 de lei, pentru a se determina cu cât va fi suplimentată pensia. Cei care au contribuit 40 de ani pot ieși la pensie cu 5 ani mai devreme. Tot ca un element de noutate, vor fi luate în calcul la pensie veniturile salariale suplimentare nepermanente, cum ar fi prime, premii, al 13-lea salariu etc.

În plus, perioada studiilor universitare este luată în calcul la stabilirea pensiei. Pentru fiecare de an de studii universitare se acordă 0,25 de puncte la pensie. Principiul se aplică și pensiilor în plată (numărul de puncte aferent anilor de studii universitare se înmulțește cu 81 pentru a se determina cu cât va fi suplimentată pensia).

Vârsta de pensionare a femeilor care au copii scade cu câte 6 luni pentru fiecare copil, până la maxim 3 ani și șase luni. Beneficiul se acordă pentru copiii născuți sau înfiați care au fost îngrijiți cel puțin până la 16 ani. Concediul pentru creșterea copilului este considerat perioadă contributivă. Este luat în calcul la îndeplinirea stagiului minim de cotizare și în cazul pensionării anticipate.

În lege a fost introdusă garanția că vârsta de pensionare nu poate crește dacă nu are loc o îmbunătățire a speranței de viață din România.

“Ar fi profund inechitabil ca vârsta de pensionare din România să crească la nivelul altor state UE, atâta timp cât speranța de viață din țara noastră este printre cele mai scăzute din Europa. În prezent, pe datele Eurostat din anul 2022, România este pe ante-penultimul loc din UE în privința speranței de viață, cu 75,3 ani, fiind devansată doar de Letonia (74,8) și Bulgaria (74,3). Media Uniunii Europene privind speranța de viață este de 80,7 ani”, a adăugat Ionel Ciunt.

Dan Ghiurco: 0,6 la sută din PIB este un procent care poate fi suportat din bugetul de stat

Potrivit secretarului general al PSD Sălaj, primar al orașului Jibou, Dan Ghiurco, nu se pune problema că nu vor exista bani pentru plata pensiilor. Anul viitor, cheltuiala totală cu pensiile, după aplicarea majorărilor de la 1 ianuarie și 1 septembrie, va fi de aproximativ 10 miliarde de lei, ceea ce va reprezenta 0,6 la sută din PIB, un procent rezonabil, care poate fi suportat din bugetul de stat, spune Dan Ghiurco.

“Am fost singura țară care am avut introdus în PNRR acel prag de 9,4 la sută, nici o altă țară nu a mai avut un astfel de prag referitor la cheltuielile cu pensiile. Este un prag introdus cu cinism de cei de la USR și considerăm că această reușită a Guvernului de a elimina acest prag este cât se poate de justă. În Grecia, cheltuielile sunt de 17,8 la sută din PIB, în Italia 17,6 la sută din PIB, în Franța 16 la sută din PIB, în Germania 12,6 la sută, iar media Uniunii Europene este de 13,6 la sută din PIB”, a afirmat secretarul general al PSD Sălaj.

Sursele de finanțare sunt, spun social-democrații, aceleași care au fost mereu: bugetul de pensii și bugetul de stat. Banii din bugetul de pensii, care se constituie în principal din colectarea CAS, se duc obligatoriu la plata pensiilor, iar diferența se completează de la bugetul de stat. Este o decizie politică modul în care se alocă banii de la bugetul de stat.

Conducerea PSD Sălaj a mai menționat faptul că Banca Mondială și Comisia Europeană consideră că noua lege a pensiilor poate fi susținută financiar pe termen lung.

Florin Florian: Circa 53 de mii de sălăjeni sunt pensionari din sectorul de stat

Astăzi, în plată în județul Sălaj avem 61.570 de indemnizații, intrând aici atât pensionarii din sectorul de stat cât și beneficiarii unor indemnizații acordate în baza unor legi cu caracter special.

Potrivit datelor furnizate de prim-vicepreședintele PSD Sălaj, subprefectul Florin Florian, avem circa 53 de mii de sălăjeni pensionari în sectorul de stat, aproximativ 2.000 de pensionari din sectorul agricol, respectiv 6.000 de beneficiari ai unor legi cu caracter special, de exemplu persoane persecutate politic, veterani de război sau văduvele acestora, invalizi de război, urmași.

“Din cei 53.229 de pensionari din sectorul de stat, în decembrie 2023, în Sălaj avem circa 41 de mii de pensionari pentru limită de vârstă, aproximativ 1.000 de persoane pensionate anticipat sau parțial anticipat, 4.900 pensionari de invaliditate, aproape 6.000 de beneficiari ai pensiei de urmaș”, a explicat prim-vicepreședintele PSD Sălaj, Florin Florian.

Post Views: 3.171