‘Nicolae Gudea se inscrie in siajul marilor personalitati ale Salajului’

Marele profesor si istoric salajean Nicolae Gudea a fost condus ieri, 8 iulie 2019 pe ultimul drum de familia sa, colegi si colaboratori din cadrul Institutului de Istorie si Arta Zalau, de la Facultatile de Teologie Greco-Catolica din Cluj, Oradea si Blaj. A incetat din viata, la varsta de 78 de ani, in data de 5 iunie 2019, in urma unui atac cerebral. Slujba de inmormantare a avut loc in cimitirul municipal din Zalau si-a fost efectuata de un sobor de preoti greco-catolici in frunte cu episcopul Virgil Bercea. In cuvantarea sa, Preasfintitul greco-catolic, a afirmat: "cred fara sa gresesc ca profesorul Nicolae Gudea se inscrie in siajul marilor personalitati ale Salajului, el merge pe urmele unui Simion Barnutiu, ale lui George Pop de Basesti, pe urmele lui Iuliu Maniu"

rn

Nicoale Gudea s-a nascut la 17 octombrie 1941, în localitatea Deva, jud. Hunedoara. Studiile primare le-a facut la Crasna si Zalau, iar cele liceale la Liceul Simion Barnutiu din Zalau. În 1968 a absolvit Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca, în anul 1978 obtinând si doctoratul. A activat ca profesor de Arheologie si Istorie crestina în cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, fiind promotorul infiintarii acestei noi discipline stiintifice-Arheologia Crestina.
De altfel, profesorul Nicolae Gudea a fost unul dintre intemietorii Facultatii de Teologie Greco-Catolica in cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, unde a indeplinit, pana la varsta pensionarii, in 2010, functia de Prodecan, iar ca o recunoastere a activitatii sale in cadrul Bisericii Greco-Catolice, a primit din partea Papei Francisc Ordinul Cavaleresc "Sf. Grigore cel Mare".

rn

In nota trimisa de Muzeul Istorie si Arta Zalau, la momentul disparitiei marelui profesor si istoric salajean, se arata ca "de numele lui Nicolae Gudea se leaga, în primul rând, cercetarea vestigiilor epocii romane în judetul Salaj. Acesta a facut parte din colectivul de cercetare a castrului de la Buciumi în anii 60-70 si a condus cercetari arheologice în zona frontierei romane, în anii 1970-1980. Poate cel mai semnificativ aport, în ceea ce priveste judetul Salaj, a fost acela al cercetarilor de la Porolissum, începând cu anul 1977 pâna în 2010, fiind temporar si conducatorul colectivului de cercetare. Preocuparile sale stiintifice au fost variate: cultura materiala pre-romana, romana si post-romana, armata romana, religia romana, istoria Daciei, epigrafia latina si altele. De asemenea, o buna parte a preocuparilor sale s-au axat pe istoria Crestinismul timpuriu. Toate aceste cercetari s-au finalizat cu numeroase contributii stiintifice (monografii, studii, note) publicate în tara si în strainatate."

rn

In anul 2013, Nicolae Gudea a fost numit cetatean de onoare al orasului Zalau printr-o hotarare de Consiliu Local. Tot in acelasi an a fost publicata prima si deocamdata ultima descriere a orasului nostru, realizata chiar de catre profesorul Nicolae Gudea, impreuna cu doctorantul sau, protopul greco-catolic dr. Valer Parau "Zalau, un oras la frontiera de nord-vest a Transilvaniei".

rn

Nota trimisa de Muzeu, redactiei Graiul Salajului, se incheie astfel "Nicolae Gudea va ramâne o figura emblematica a arheologiei românesti iar mostenirea sa va dainui pentru mult timp de acum încolo. Sit tibi terra levis!"

rn

"Sit tibi terra levis" (abreviat S.T.T.L.) este o inscriptie marcata pe monumentele funerare din Roma antica, iar expresia are un echivalent exact în limba româna, „sa-ti fie tarâna usoara”.