Nepregatiti, ca-n fiecare an
Suntem abia la mijlocul lui noiembrie, iar anotimpul s-a schimbat de la o zi la alta. Iarna s-a instalt cu brutalitate in toata Transilvania si, dupa cum arata, nu da semne sa plece. E prea devreme, spun cei care au ramas descoperiti fie la lucratul campului, fie pe sosele. Numai ca in alti ani iarna ne-a vizitat si in octombrie si atunci ne-am plans la fel ca e prea devreme, ca Cel de Sus s-a cam grabit sa astearna peste asezarile noastre mantia alba. Mare parte din drumari, adica din cei ce se ocupa cu intretinerea drumurilor, recunosc ca zapada asta i-a luat prin surprindere. Multi nici n-au apucat sa semneze contractele de deszapezire. Imi aduc aminte, cu ani in urma, cand zapezile de altadata troieneau drumurile satelor noastre, cum gospodarii care detineau cai ii inhamau la sanie, in urma careia fixau doua scanduri sub forma de V in asa fel incat zapada sa fie impinsa spre marginea drumului. Nu cereau nici o plata nimanui, ba dimpotriva erau bucurosi ca au reusit sa faca o cale neteda pentru satenii care transportau gunoiul de grajd pe hotar. Apoi zapada din curti era stransa si transportata in gradini. Se curata toata zapada din fata portilor, in asa fel incat circulatia pe drum sa nu fie stanjenita. Ma uit la trotuarele din municipiu si vad ca de doua zile nimeni nu s-a atins de ele. Abie e o carare prin zapada de 20 de centimetri, poleita cu gheata, incat trecatorii trebuie sa-si faca loc unul altuia intrand in omat. Zapada din oras s-a transformat in mocirla. Firma Citadin nu poate face fata pentru a stavili cat de cat mizeria adusa de ninsori. Cei de la ajutorul social nu se vad. Le-o fi si lor frig. Zapada asta a venit prea devreme. Dar si de venea in aprilie, tot ne prindea nepregatitI. Ca anul trecut si ca in fiecare an.
