Profesorul Gheorghe Sisestean a murit

Unul dintre putinii intelectuali adevarati ai Zalaului, profesorul Gheorghe Sisestean, a plecat dintre noi. Duminica, profesorul Gheorghe Sisestean a incetat sa mai lupte cu boala necrutatoare de care suferea si a spus „Adio” acestei lumi. Inca prea tanar ca sa plece in lumea celor drepti, profesorul iubit de generatii de elevi de la fostul Liceu de Mate-Fizica din Zalau a lasat in urma sa regrete si lacrimi. Si amintirea unui intelectual pe care il regreta toata lumea. Astazi, cei care l-au pretuit, isi pot lua ramas bun de la profesorul Sisestean la capela din Cimitirul Ortodox din Zalau, de la ora12,00. Trupul neinsufletit al profesorului va face, mai apoi, drumul spre „acasa”, in satul natal, al carui nume il poarta – Sisesti, judetul Maramures.
Gheorghe Sisestean s-a nascut in Sisesti, judetul Maramures, la 25 aprilie 1954. A obtinut licenta in sociologie la Facultatea de Filosofie Bucuresti, sectia de sociologie, in 1978, iar apoi a studiat la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris, specializarea etnologie-antropologie, unde si-a luat masteratul, in 1992. Si-a sustinut doctoratul la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din Bucuresti, obtinand titlul de profesor universitar, doctor in sociologie si a devenit conducator de doctorate, din 2006, la aceeasi facultate. Insa pentru Zalau si pentru generatii intregi de elevi, Gheorghe Sisestean a fost profesorul care le-a marcat destinele pe vremea cand era profesor de liceu. In 1978 a devenit profesor de istorie si stiinte socio-umane la Liceul de Chimie, apoi a obtinut catedra la liceul Teoretic, unde a predat pana in 1987. Ani de dascal care l-au facut pe Gheorghe Sisestean sa devina unul dintre cei mai iubiti profesori. Apropierea sa de elevi s-a manifestat si prin felul in care acestia il numeau – Gheorghe Sisestean a fost „Sisu” pentru elevii sai, si nu numai. Iar influenta pe care a avut-o asupra destinelor acestor elevi a fost majora, multi dintre fostii sai elevi devenind intelectuali de marca in cultura romaneasca. Sunt multi elevii lui „Sisu” care au facut cariera academica in tara si in strainatate.
Printre elevii care i-au purtat un mare respect profesorului Gheorghe Sisestean se numara si actorul Alin Panc. Afectat de vestea mortii profesorului sau, Alin Panc nu a vrut sa spuna decat atat: „A fost un mare om, un mare filosof, un mare intelept al Zalaului. Sa-l ierte Dumnezeu”. Popularitatea de care se bucura Sisu in randul generatiilor cu care a avut tangenta si printre cei care au de a face cu domeniul in care a activat este coplesitoare. Sunt putini salajenii care nu au auzit de profesorul Gheorghe Sisestean.

Antropologul satului transilvanean
Activitatea stiintifica desfasurata de Gheorghe Sisestean are darul de a impresiona, atat ca volum, cat si ca tematica abordata. In bibliografia autorului Sisestean sunt trecute nu mai putin de 59 de lucrari publicate – 26 de lucrari stiintifice si trei didactice. S-a aplecat cu precadere asupra spatiului rural transilvanean, despre care a scris nenumarate titluri, traduse si in franceza. „Forme de viata taraneasca in nord-vestul Transilvaniei”, „Etnie, confesiune si casatorie in nord-vestul Transilvaniei”, „Economia rurala si sfarsitul taranimii”, „Dictionar de sociologie rurala”, „Taranii si noua Europa” sau „Atlasul sociologic rural” sunt doar cateva titluri care ilustreaza aplecarea stiintifica a cercetatorului Sisestean. Recunoasterea stiintifica i-a venit de la sine, tocmai datorita acestei activitati serioase si aplicate, astfel incat a fost invitat ca membru in Asociatia Sociologilor din Romania, in Consiliul stiintific al Asociatiei de etnologie L’Europe, la civilisation du pain din Paris si membru in comitetul de redactie al revistei „Histoire anthropologique de l’alimentation (Chine-Europe)” sau „Maison des Sciences de l’Homme” (MSH) din Paris.
Acum, odata cu stingerea sa timpurie, la doar 58 de ani, celor care l-au cunoscut le raman doar amintirile a ceea ce a fost dascalul Gheorghe Sisestean. Iar lumii intregi lasa mostenire cercetarile sale de sociologie si antropologie rurala prin care a salvat pentru posteritate satul si taranul transilvanean.

VEZI VIDEO:

Post Views: 74