Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul: eliberare politică versus eliberare spirituală
Dragi cititori, astăzi credincioșii ortodocși, greco-catolici și romano-catolici sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Cine a fost Ioan Botezătorul și de ce trebuie să fie el important pentru noi? Care este pericolul oricărui sfânt? Să-l admirăm pe perete și să mergem mai departe. Să-l tratăm superficial sau chiar să-i ignorăm existența și rolul în lume. Să nu ne schimbăm!
Trimis de Dumnezeu ”să facă drepte căile Domnului” într-o perioadă istorică în care Țara Sfântă era divizată în tetrarhii subordonate Romei, iar populația iudaică trăia sub o severă asuprire politică și fiscală din cauza dominației romane, rolul lui Ioan a fost acela de a pregăti spiritual terenul pentru venirea Mântuitorului Iisus Christos. Știm din cuvintele îngerului Gabriel că Ioan, al cărui nume înseamnă ”Dumnezeu este milostiv”, a fost un dar al rugăciunilor părinților săi, Zaharia și Elisabeta. După un timp de asceză aspră în pustie, Ioan, ajuns la vârsta maturității, a devenit un pasionat al idealului moral, criticând public corupția și imoralitățile acelor vremuri. Activitatea lui nu a fost numai spirituală, ci și una moral-politică. El a practicat tot ceea ce a predicat, nelăsând nici o urmă de ambiguitate sau credință diluată, criteriile care i-au eșafodat acțiunile dobândind o ”încărcătură” mai mare decât propria viață. Temându-se de influența masivă a lui Ioan asupra poporului, Irod Antipa, tetrahhul Galileei și Pereei (unde Botezătorul își desfășura activitatea, oficiind botezul pocăinței către poporul evreu) l-a arestat și închis în fortăreața Machaerus, unde ulterior a fost decapitat.
Oameni buni, știm prea bine că împrejurările vremurilor de atunci nu sunt cu mult diferite de contextul nostru actual. Populația era și atunci, ca și acum, sărăcită de taxe, iar tensiunile sociale erau uriașe. În mentalul colectiv de atunci, ca și în cel de astăzi, salvarea era văzută în cheie politică și pământească. Predica lui Ioan zguduie societatea și ne zguduie și pe noi, cei de azi, transmutând accentul de la eliberarea politică la curățarea morală și interioară, la o schimbare radicală a vieții și a priorităților prin recunoașterea lui Iisus Christos ca Mântuitor, fapt care aduce eliberarea spirituală, pace, speranță, sens.
Dragilor, care sunt criteriile după care noi ar trebui să ne conducem viața? Care ar trebui să fie criteriile politicienilor în actul de legiferare? Poate exista politică în afara unui sistem moral-valoric? Este criteriul simplei funcționalități suficient, sau trebuie să existe alte criterii mai înalte? Martirii au oferit zălogul vieții pentru aceste criterii înalte pe care noi astăzi suntem chemați tot mai agresiv să le renegăm. Rădăcinile iudeo-creștine ale civilizației europene sunt extirpate din actul de guvernare și înlocuite cu criterii schimbătoare și volatile. Ce ar spune Ioan Botezătorul astăzi, când întreaga lume seamănă cu un buncăr de beton fără ferestre, în care noi, oamenii, vrem să ne furnizăm toată lumina și condițiile, nemaiținând seama de legea morală instituită de Dumnezeu. Ce ar spune de corupția în care ne scăldăm? De ideologiile materialiste care distrug progresiv demnitatea umană? De familiile distopice, de teribilismul tinerilor, de ruinarea culturii?
În această zi de sărbătoare, vă invit să medităm împreună la eroismul Sfântului Ioan și la ceea ce avem noi de făcut pentru societatea de astăzi. Să ne smulgem din lutul superstițiilor religioase, al tradițiilor politeiste, al formalismelor și al sincretismului, în care mulți am alunecat din cauza lipsei de cunoștințe elementare. Să reconstruim ”căile Domnului” și să ne subordonăm principiului dreptății. Să reînviem dialogul dintre știință, cultură și religie, fără de care nu există nici știință, nici cultură autentică.
La mulți ani tuturor celor ce poartă numele acestui sfânt! Să ne însușim cu destoinicie semnificația apelativului!
