Pentru 1500 de euro pe an, agricultorul are o singură obligaţie: după trei ani să-şi sporească numărul de animale sau suprafaţa cultivată.
Sprijinul pentru fermele de subzistenţă acordat din fonduri europene prin Măsura 141 prinde tot mai mult teren. Ne aflăm spre sfarşitul sesiunii de depunere a proiectelor şi banii europeni incep să-i scoată din amorţeală pe cultivatorii de teren şi crescătorii de animale din judeţ, aceştia făcandu-şi acte de fermieri şi depunand proiecte pentru a primi o subvenţie de 1.500 de euro pe an. E important ajutorul social pentru ei, pentru cei săraci, avand in vedere că suma se acordă pe cinci ani de zile, iar agricultorul are o singură obligaţie: după trei ani să-şi sporească numărul de animale sau suprafaţa cultivată, intr-o limită rezonabilă (trei UDE) stabilită la inceputul proiectului.
Au mai rămas trei zile pentru depunerea proiectelor
Vineri, la Compartimentul Judeţean de Dezvoltare Rurală, aflat in clădirea Direcţiei Agricole, erau adunaţi numeroşi agricultori (avand in vedere că era şi sărbătoare) care depuneau proiecte pe Măsura 141. Menţionăm că sesiunea de depunere de proiecte se incheie pe data de 30 iunie orele 12.00. „Am animale, trei vite, trei porci şi trei hectare şi jumătate de teren agricol. Trebuie să indeplinesc punctajul, dosarul e făcut de proiectant, el a ştiut ce să facă pentru a indeplini punctajul, doar i-am dat 500 de lei. Trebuie să inmulţesc animalele după trei ani, dacă nu mi se taie subvenţia” cunoştea lecţia doar parţial Niculae Taloş din Jac. Omul ştia că trebuie să primească 1.500 de euro pe an, timp de cinci ani de zile şi asta il interesa cel mai mult, lăsand restul detaliilor pe umărul consultantului, plătit pentru asta. La rand se află şi Ştefan Capotă din Sig un viitor fermier mai bine informat. „Avem patru hectare şi un iugăr de teren, cinci animale, doi porci şi trei vaci. Ar urma să primesc 1.500 de euro pe an, timp de cinci ani şi aş avea cat de cat şanse de dezvoltare. E o măsură bună, mai ales că dacă nu-ţi iese treaba nu trebuie să dai banii inapoi”, ne spunea Capotă. El intenţionează să folosească banii nerambursabili de la UE pentru a-şi achiziţiona seminţe de calitate şi o motocositoare.
După trei ani banii se pot sista
Interesul crescut al ţăranilor pentru subzistenţă este evident şi din statistici. „Pană azi (n.r. vineri) au fost depuse 220 de proiecte, cele mai multe pe ferme mixte. Fermierii vor primi 1.500 de euro, timp de trei ani, după ce va fi efectuată o verificare a condiţiilor din planul de afaceri, iar dacă acestea au fost respectate sprijinul financiar va continua pentru anii patru şi cinci” a precizat Dorin Mărincean, coordonatorul Compartimentului Judeţean de Dezvoltare Rurală. El a explicat că adunand proiectele depuse pană acum, cu cele din sesiunile precedente se ajunge la 1300 de solicitanţi ai banilor europeni. Păcat că nu poate Camera Agricolă Judeţeană să intocmească proiecte gratuit aşa cum a promis. Este de aşteptat ca pană la sfarşitul lunii iunie să se mai adauge incă trei sute de noi proiecte. Că aşa-i romanul, vine pe ultima sută de metri.
Importăm că aşa ne stă bine
Nu trebuie să fii mare specialist in fonduri europene ca să observi că Măsura 141 numită şi măsura sărăciei prinde la romani şi este cea mai populară. De fapt acesta este şi interesul Uniunii Europene, de a sprijini, la noi, fermele de subzistenţă in detrimentul performanţei. Romanul a pus „botul”. Şi ne mai mirăm că pe mesele noastre peste 70 la sută dintre produse sunt de peste mări şi ţări.

Post Views: 67