Movilele funerare din epoca bronzului din Sălaj

Movilele funerare din epoca bronzului descoperite în Sălaj impresionează prin dimensiunile lor și dau măsura efortului uriaș depus de oamenii din preistorie, cu unelte și mijloace rudimentare, pentru a le realiza.

În zona Sălajului se cunosc mai multe grupări de tumuli, cele mai vechi monumente tumulare identificate și cercetate fiind cele din zona delimitată de localitățile Poarta Sălajului – Sânmihaiu Almașului – Sântă Mărie.

“În jurul anului 3000 î. Chr. apare pentru prima dată în Transilvania un nou tip de monument funerar –tumulul– odată cu pătrunderea unor grupuri de populație venite din zonele nord-pontice, pentru care arheologii folosesc denumirea de cultura Jamnaya. Tumulul este o movilă de mari dimensiuni ridicată peste mormântul unor membri, probabil marcanți ai comunităților, pentru a imortaliza în viitor memoria defunctului. Cel mai adesea aceste movile se află în locuri înalte, dominante în peisaj.

Sub influența acestor păstori nord-pontici societatea se transformă lent, dar hotărâtor spre o societate ierarhizată, condusă de o elită războinică, așa cum apare societatea epocii bronzului prezentată în poemele homerice”, spune Dr. Ioan Bejinariu, cercetător științific în cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău.

În zona Sălajului se cunosc mai multe grupări de tumuli. O grupare semnificativă numeric se află într-o zonă demarcată de localitățile Șimleu Silvaniei – Pericei – Bic – Boghiș. Alte grupări au fost cartate în zona dintre Ortelec și Moigrad, la Domnin, în apropiere de Cristur, la Nușfalău, la Aghireș etc. Extrem de puține movile au fost însă cercetate. Cele aflate în zona localității Nușfalău aparțin perioadei migrațiilor târzii (sec. VIII – IX d. Chr.). Spre sfârșitul sec. al XIX-lea a fost excavată o asemenea movilă în zona orașului Șimleu Silvaniei, iar descrierea ceramicii descoperite ne permite să presupunem că este vorba despre un tumul atribuit epocii bronzului.

Până acum, cele mai vechi monumente tumulare identificate și cercetate în zona Sălajului sunt cele din zona delimitată de localitățile Poarta Sălajului – Sânmihaiu Almașului – Sântă Mărie.

“Sub movila cercetată în anul 2022 a fost descoperit un mormânt simbolic (cenotaf = mormânt făcut în memoria unei persoane care a murit departe de locul de baștină). Pe vârful movilei fusese amplasat un alt monument al memoriei, un bloc prismatic de piatră de mari dimensiuni.

Tumulul ridicat peste mormânt avea peste 25 m în diametru și 1,5 m înălțime.

Pentru ridicarea movilei s-a folosit inclusiv pământ adus dintr-o așezare, amestecat cu fragmente ceramice, resturi ale pereților unor locuințe, cărbune etc., probabil pentru a sublinia relația lumii de aici cu lumea de dincolo. Pe baza ceramicii descoperite se poate aprecia că tumulul a fost ridicat la începutul mileniului III î. Chr”, explică Dr. Ioan Bejinariu.

Tot anul trecut a fost cercetat parțial un tumul în zona localității Pericei. A fost descoperit un mormânt de incinerație care se datează după anul 1500 î. Chr. Tumulul măsura 10 m în diametru și era foarte puțin reliefat, până la 0,50 m față de zona din jur. Oasele arse ale defunctului au fost depuse într-o urnă din lut ars, acoperită cu un capac.

“Deasupra urnei a fost depus un frumos pumnal de bronz și fragmente dintr-un alt vas. Resturile incinerate sunt în curs de analiză și promitem să revenim cu rezultatele care vor preciza cel puțin sexul și vârsta defunctului la deces, anumite probleme de sănătate care pot fi detectate pe oase etc.

Chiar și astăzi, după 4000 de ani, tumulii care n-au fost afectați de eroziune sau de  lucrările agricole impresionează prin dimensiuni și dau măsura efortului uriaș depus de oamenii din preistorie, cu unelte și mijloace rudimentare, pentru a imortaliza poziția defunctului în post-existență, dar în egală măsură pentru a exacerba prestigiul comunității”, precizează Dr. Ioan Bejinariu.