Monumentele Zalăului la 1926

Despre cum arăta Zalăul în perioada interbelică s-a scris foarte puțin. Unul dintre cei mai preocupați istorici de acest aspect al orașului a fost Leontin Ghergariu, care în 1926 publică lucrarea “Schiță monografică a Zalăului”. Din lucrarea lui Ghergariu redăm astăzi note despre monumentele istorice care existau în Zalăul anului 1926 și cum erau ele percepute de către populație.
La acea vreme, Ghergariu spunea în lucrarea sa că sunt puține lucrurile istorice pe care le mai are Zalăul. Dintre acestea a amintit Muzeul Astra, Monumentul Eroilor, Statuia Wesselenyi, Biserica Reformată și Monumentul lui Tuhutum.
Muzeul Astrei era în 1926 în faza de început. În el s-au adunat lucruri pe care conferențiarii Astrei (elita intelectuală a județului) le-au mai găsit pe la sate. “Alături de lucrurile strânse de ei, s-au mai dat și mica colecție a județului, ce s-a putut scăpa din vandalismul Primului Război Mondial”, după cum scrie Ghergariu. Istoricul susținea atunci că muzeul va ajunge cu vremea să fie unul dintre cele mai de seamă muzee din provincie. “Puține județe românești vor avea atâtea locuri unde să găsească îngropate atâtea urme istorice, mărturii grăitoare ale unor vremi mult apuse, câte are județul nostru”, spunea Ghergariu în lucrarea sa. “Trebuie însă mai mult interes pentru astfel de lucruri și mai puțin egoism (…) În loc să tindem fiecare la creiarea unei caricaturi de muzeu propriu, mai bine să punem umăr la umăr și să înființăm ceva trainic și obștesc”, spunea Ghergariu la 1926, lucruri care sunt valabile și acum.
Monumentul Eroilor din Zalău era o mărturie a evenimentelor care au marcat națiunea română și un semn de recunoaștere a jertfelor prin care s-a înfăptuit întregirea României. Monumentul era în cimitirul eroilor. Era din granit, iar în vârf a fost fixat un vultur cu cruce și cu spadă. Vulturul era simbolul celor doi factori prin care s-a ajuns la realizarea idealului național, România Mare, spunea Ghergariu. Monumentul a fost ridicat prin străduința prefecților și a primarilor români din Zalău din anul 1925. Pe lespedea de marmură a monumentului s-au gravat versurile lui Mircea Rădulescu: “Și astăzi cu simțirea pe veci însângerată; Spre voi spre cei mai falnici, mai bravi și mai iubiți; Ne înălțăm stop_coloana mândria și lacrima curată; Voi ce-ați căzut și totuși știu bine că trăiți”. Ghergariu susținea că monumentul era mândria Zalăului.
Statuia lui Wesselenyi, amplasată în piața principală a Zalăului, este opera vestitul sculptor Fadrusz, care a zidit și monumentul lui Matei Corvin din centrul Clujului. Monumentul îl prezintă pe Wesselenyi când pune mâna pe umărul unui iobag, pe care îl eliberează. Simbolul a dat naștere apoi la multe legende.
Biserica reformată din centrul Zalăului a fost zidită la jumătatea veacului al XIII-lea, după năvălirea tătarilor. Biserica a fost zidită în stil gotic primitiv. A ars în mai multe rânduri și a fost renovată de mai multe ori. “Se enumără printre monumentele Sălajului din 1926 pentru stilul ei gotic primitiv”, spunea Ghergariu.
Ultimul monument prezentat în schița monografică a lui Leontin Ghergariu este Monumentul lui Tuhutum. “În fața Parchetului Tribunalului Zalău mai există și astăzi (n.r. -1926) monumentul ridicat de unguri în amintirea lui Tuhutum. Acest monument a fost deteriorat între timp. Ceea ce a mai rămas până astăzi (n.r. – 1926; astăzi monumentul nu mai există), este o rușine a noastră, care putem suferi între noi tot ce ne reamintește de impilatorii de ieri. Cât de frumos ar fi dacă în locul acestui monument primitiv s-ar ridica în parcul mic din fața justiției un alt monument, care să vestească tuturor trecătorilor vitejia soldatului român și simțul de dreptate al poporului românesc”, scria Ghergariu.
Astăzi nu se mai păstrează nici Muzeul Astrei și nici Monumentul lui Tuhutum. În schimb, Zalăul se poate lăuda cu alte edificii culturale, care ne fac cinste că suntem zălăuani. Unul dintre cele mai importante obiecte culturale, ridicat după 1989, se află în fața Primăriei Zalău. Lupa Capitolina, statuia care reprezintă rezumativ legenda întemeierii Romei, ne transmite că poporul român s-a format din dacii romanizați și slavi.