Prima moţiune de cenzură impotriva Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu ar urma să fie depusă, azi, de USL, la două luni şi o săptămană de la investirea Cabinetului, demersul opoziţiei fiind centrat pe situaţia UMF Targu Mureş. Moţiunea de cenzură ar urma să fie şi prima acţiune parlamentară a opoziţiei in actuala sesiune legislativă, care a inceput la 1 februarie, dată de la care parlamentarii USL sunt in grevă parlamentară.Liderii USL au anunţat, in 1 aprilie, că vor depune o moţiune de cenzură impotriva Guvernului, imediat după Paşti, mai precis in 17 aprilie. Temele enunţate de Victor Ponta atunci pentru moţiunea de cenzură erau: infiinţarea unei facultăţi in limba maghiară la Universitatea de Medicină şi Farmacie Targu Mureş, care presupune, in opinia opoziţiei, „cedarea premierului Ungureanu in faţa UDMR”, precum şi „cedarea in faţa intereselor străine de a vinde ce a mai rămas din resurse” şi „cedarea in faţa dorinţei baronilor care incă au rămas la PDL”, cu referire la Hotărarea de Guvern prin care se acordă bani primăriilor.
Deşi in ultimele două săptămani liderii USL au dat ca sigură data de 17 aprilie pentru depunerea moţiunii de cenzură, este posibil ca aceasta să mai fie amanată, aşa cum reiese din declaraţiile de vineri ale preşedintelui PSD, Victor Ponta.
Ponta a anunţat, vineri, că marţi, 17 aprilie, el şi Crin Antonescu vor avea o intalnire cu grupurile parlamentare ale PSD şi PNL din Senat, pentru a constata şi in mod oficial „reluarea majorităţii” in această Cameră legislativă, iar miercuri se vor intalni cu grupurile de la Camera Deputaţilor, „pentru a vedea in ce măsură acolo, dincolo de fraudările doamnei Anastase, mai există cu adevărat o majoritate”.
„In urma acestor consultări depunem moţiunea de cenzură şi, cel mai probabil, conform termenelor constituţionale, in săptămana 23-28 aprilie vom vota moţiunea de cenzură”, a spus Ponta, dand de inţeles că depunerea moţiunii ar putea fi amanată cel puţin pană miercuri.
Conform articolului 113 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul, in şedinţă comună, pot retrage increderea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data cand a fost prezentată in şedinţa comună a celor două Camere.
Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, in aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului in care Guvernul işi angajează răspunderea, mai prevede legea fundamentală.
Prin urmare, dacă opoziţia are suficiente semnături pentru depunerea moţiunii de cenzură, adoptarea acesteia este, potrivit calculelor, aproape imposibilă, avand in vedere şi faptul că parlamentarii puterii ar putea să nu participe la vot.
De altfel, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sambătă, că parlamentarii Uniunii vor fi prezenţi in sală la dezbaterea moţiunii de cenzură care va fi introdusă de opoziţie, dar nu vor vota. Şi este de aşteptat ca la fel să procedeze parlamentarii tuturor partidelor din coaliţie, deşi liderii USL au făcut apel la aceştia să voteze şi au iniţiat şi o campanie on-line de susţinere a moţiunii, indemnand oamenii să le trimită e-mail-uri parlamentarilor puterii, in care să le ceară să nu stea in bănci.
Pentru adoptarea moţiunii de cenzură sunt necesare voturile favorabile ale majorităţii senatorilor şi deputaţilor, adică a 231 de parlamentari, avand in vedere că in prezent sunt ocupate 460 din cele 471 de mandate.
Insă opoziţia cumulează in cele două Camere 212 parlamentari: 66 de senatori şi 146 de deputaţi.
Coaliţia guvernamentală, formată din PDL, UDMR, UNPR şi deputaţii minorităţilor naţionale, are in total 237 de parlamentari: 66 de senatori (inclusiv Radu F. Alexandru, numit membru CNA dar care nu a demisionat incă din Senat) şi 171 de deputaţi (inclusiv Marian Sarbu, care a fost numit preşedinte al CSSPP, dar care nu a demisionat incă din Cameră).
Există şi nouă deputaţi, inclusiv Mihail Boldea, aflat in arest preventiv, şi doi senatori neafiliaţi. Chiar dacă aceşti parlamentari independenţi ar vota in favoarea moţiunii de cenzură, opoziţia nu ar putea – după cum arată calculele in prezent – să adune voturile necesare pentru adoptarea moţiunii de cenzură.
Reprezentanţii USL au susţinut in mai multe randuri că ar putea ca in scurt timp, prin noi plecări din partidele de la putere, să işi asigure majoritatea in ambele Camere ale Parlamentului. Deocamdată insă, coaliţia dispune de majoritate, chiar dacă fragilă, iar pentru a se asigura că nimeni nu trădează la votul moţiunii de cenzură – care este secret, exprimat cu bile – va impune probabil propriilor parlamentari să nu participe la vot.

Post Views: 63