Moara din Dragu O istorie plină de farmec, care cere și un viitor
Trecând zilele acestea prin hotarul localității Dragu, cu plăcută uimire am constatat că lipsesc terenurile pârloagă, că toată țarina este întoarsă, că grânele semănate în toamnă sunt de un verde-crud odihnitor privirii. Aveam să aflu mai târziu că în satul Dragu există asociația agricolă „Agro Nova”, singura de altfel care a mai rămas în Sălaj, asociație ai căror membri nu-și permit să lase pământul de izbeliște, chiar dacă majoritatea dintre ei duc multe zeci de anotimpuri în cârcă. „Aici la noi și pe vremuri se lucra pământul, adică înainte de colectivizare. “n timpul CAP-ului, și o parte din pășuni se arau și se scotea producție bună”, ne zice octuagenarul Vasile Ielciu. „Moara din sat avea aproape tot anul de lucru. Ce-i drept, veneau cu măciniș și oameni din alte sate, pentru că se făcea o fărină bună la Dragu cum nu mai găseai prin zonă, bună de pită, de pancove, de cozonaci. “n prejma sărbătorilor, cum e acum de Paști, în curtea lui Racz Martin, unde se afla moara, nu puteai arunca un ac de atâta lume. Se lucra și ziua și noaptea”, își amintește badea Vasile.
Fata morarului vrea un festival al morilor
“n curtea în care se găsește moara din Dragu se află și casa Evei Tulogdi, fiică, soție și nepoată de morar. “nainte de a face „biografia” morii, Eva Tulogdi ne face o mărturisire. Concret, își dorește din tot sufletul să se organizeze un festival al morilor din zonă, manifestare în care să fie incluse morile din Dragu, din Hida și din Așchileu Mare, județul Cluj, și la care să participe morari ori urmași ai morarilor de la cele 24 de mori care au funcționat în județul Sălaj. Ar fi un eveniment turistic rural la care participanții ar putea asista la demonstrații de măcinat grâul și ar putea degusta bunătățile produse din diferite sortiment de făină de la moară. “n acest sens, fata fostului morar Racz Martin încearcă să ia legătura cu administrațiile locale din localitățile în care au existat mori, pentru a fi sprijinită în a da de urma foștilor morari ori de urmașii lor.
Pietrele stau mărturie
Povestea morii din Dragu nu este lipsită de interes, mai ales că moara a fost decenii de-a rândul o emblemă a satului. stop_coloana Din cele depănate de Eva Tulogdi aflăm că bunicul ei dinspre mamă a fost adus la Dragu ca morar, după ce moara din Voivodeni a ars. Asta prin 1918. Primii proprietari ai morii au fost Kiss Hamlet, un maghiar și un evreu din sat, al cărui nume Eva nu și-l mai amintește. Moara, însă, s-a finalizat în anul 1928. Bunicul dinspre tată a fost mecanic specializat pentru instalarea de motoare de mori în Austria, fiind chemat aici pentru instalarea moroarelor de la Hida și Dragu. „Așa s-au cunoscut părinții mei, fiindcă bunicii lucrau împreună”, precizează Eva Tulogdi. La început moara a funcționat cu pietre. Mărturie stau cele două pietre de moară imense care și azi străjuiesc intrarea. Mai apoi s-au adus valțurile (sitele), ceea ce însemna producerea unei făini de calitate superioară.
„De sărbători era atât de mult de lucru că nu mai știai când e zi și când e noapte. La noi în casă era tot timpul plin de oameni. Veneau oamenii la moară și intrau la noi și-și făceau plăcinte pentru că era sorgoș (aglomerat – n.r.) și stăteau câte două-trei zile la rând. Veneau de la distanțe de 40 – 50 de kilometri. Tata a lucrat la moară până în 1998, cu toate că moara a fost naționalizată cu o jumătate de secol în urmă. Era morar priceput”, își amintește Eva Tulogdi.
O posibilă atracție turistică
Moara din Dragu a ajuns în prezent proprietatea primăriei, care a închiriat-o în ultimii ani familiei Evei Tulogdi. După ce soțul și tatăl Evei au decedat a fost imposibil de găsit morari. Apoi s-a accentuat lipsa clienților. Cel puțin pentru moment, moara este nefuncțională, dar cu toate utilajele la locul lor. Unele au nevoie de mici reparații. Sitele de cernut făina au fost pe ici, pe colo roase de șoareci. “nsă moara ar putea fi readusă la viață. Acest lucru îl dorește Eva Tulogdi. Ea nu vrea ca moara să fie abandonată și distrusă, ci să fie redeschisă și, mai mult, inclusă într-un circuit turistic.
