Mistreţii fac prăpăd in culturi, oamenii sunt păgubiţi, dar problema nu are soluţie

Parcă-i o făcătură. Dacă anii trecuţi prădau culturile din zona Şimleului şi a Ipului, şi le prădau nu glumă, anul acesta sute de mistreţi au “emigrat” către hotarele satelor de pe Valea Agrijului şi nu numai. De cu bună primăvară, mistreţii râmau şi scoteau cartofii plantaţi de ţărani, ba mergeu şi pe rândurile de porumb, îngurgitând boabele semănate, cu toate că erau tratate cu substanţe chimice. Nici un mistreţ n-a păţit nimic. Oamenii şi-au resemănat pământurile în speranţa că mistreţii se vor domoli şi vor pleca din zonă. Numai că aici, în hotarul satelor comunei Creaca, spun oficialităţile, există un fond de vânătoare administrat de Asociaţia Judeţeană de Vânătoare şi Pescuit Sportiv (AJVPS) Sălaj, care a populat zona cu zeci de exemplare de mistreţi. Aceştia s-au înmulţit. Turmele de mistreţi fac mari pagube în această vreme. Parcele întregi cultivate cu porumb sunt puse la pământ de turmele de mistreţi. Culturile de cartofi sunt şi ele scormonite. Până şi parcelele cu lucernă sunt scurmate, de zici că a trecut buldozerul prin zonă. În hotarul aşezărilor Lupoaia, Borza, Prodăneşti, Ciclean, Creaca recoltele sunt extrem de afectate. Pamfil Silaghi din Lupoaia spunea că a aprins candele la capătul lanului de porumb, dar mistreţilor nici că le pasă. Nici lătratul câinilor legaţi la capătul pământurilor nu-i sperie. Peste zi mistreţii se retrag în pădurile din jur şi dau atacuri la recolte doar noaptea. Deocamdată, proprietarii de terenuri ies noaptea pe hotar câte doi trei şi cu diferite obiecte care produc zgomot îi alungă pentru moment pe mistreţi. Dar oamenii pleacă şi mistreţii se întorc. Ajung sălbăticiunile până şi-n grădinile oamenilor. În Prodăneşti, de pildă, au ajuns până în curtea lui Vintilian Toma, care ne-a arătat paguba şi urmele mistreţilor.

Asociaţia de vânătoare dă vina pe porcii domestici

Stelian Mureşan, secretarul AJVPS Sălaj, a venit cu unele precizări pe marginea pagubelor produse la culturile din zona despre care vorbeam. El spune că o mare vină o poartă locuitorii care îşi lasă animalele libere pe timp de noapte. E valabil acest punct de vedere. R un obicei îîn anumite comunităţi. Chiar săptămâna trecută echipaje ale Poliţiei, împreună cu inspectori DSVSA Sălaj, au făcut o razie în Păuşa, stop_coloana în urma sesizărilor localnicilor că le sunt distruse culturile de animalele unor consăteni. Faptul s-a adeverit şi s-au aplicat sancţiuni. Revenind la secretarul AJVPS Sălaj, acesta mai spunea că în cartierul romilor de la fosta mină din Lupoaia sunt 9 scroafe cu purcei care umblă hebereu prin culturile oamenilor şi fac mari pagube. Nu credem înă că aceste suine ajung până la 9 – 10 kilometri, în vârful Cigleanului, să distrugă culturile de cartofi. Poate prin zona Lupoii mai fac pagube, nu zicem nu, dar nu în toate cele nouă sate ale comunei. Poate fi vorba şi de porci domestici lăsaţi liberi pe culturile oamenilor, dar asta nu înseamnă că mistreţii sun absolviţi de vină. Mureşan mai afirmă că hrăneşte mistreţii cu boabe de porumb pe care le pune în păduri chiar şi în perioada de vară. Ba mai mult, s-au eliberat autorizaţii pentru vânătoarea de mistreţi în extrasezon, tocmai pentru a mai împuţina din numărul lor. “Dar nu-i putem distruge pe toţi”, a spus în încheiere secretarul AJVPS Sălaj.

Prea mulţi mistreţi pe metru pătrat

Eugen Terec, primarul comunei Creaca, spunea că romii de la Lupoaia nu au atăţia guiţători cât să distrugă zeci de hectare de culturi. “Într-adevăr că le dau drumul pe hotar (porcilor – n.a) şi produc şi pagube, dar nu ca şi mistreţii. Eu cred că s-a exagerat cu popularea cu mistreţi pe fondul de vânătoare al AJVPS din comuna noastră. Acum nu se mai pot scăpa de ei. Ori poate nici nu vor. Cert este că sălbăticiunile produc mari pagube pentru agricultorii din comuna Creaca. Şi nu-i nimeni să-i despăgubească. Firmele de asigurări nu încheie poliţe pentru asigurarea culturilor de mistreţi, fondurie de vânătoare s-au privatizat şi nu urmăresc decât profitul. Mulţi ţărani vin şi se plâng la primărie. Noi facem demersuri, dar nu ne ascultă nimeni. Aşa că tot mai mulţi agricultori au de gând să-şi lase terenurile necultivate. Decât să lucreze în pagubă”, a conchis primarul de Creaca.