De la 1 ianuarie, in Romania nu mai poate fi comercializat decat laptele conform. Sute de mii de mici producatori care mai castigau ceva craitari din vanzarea laptelui pe piata libera raman fara principala sursa de venit, iar statul pierde, deoarece acestia nu vor mai plati nici macar taxa pentru inchirierea tarabelor.

Lipsesc normele pentru aplicarea interdictiei
Suntem in a sasea zi din noul an si in sectorul lactate al Pietii agroalimentare din buricul Zalaului cateva taranci ofera spre vanzare lapte in flacoane de plastic de doi litri la pretul de 6 lei. Nu prea au auzit ele de Directiva Comisiei Europene prin care se interzice comercializarea laptelui neconform. Dr. Vasile Chindris, purtator de cuvant din cadrul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentara (DSVSA) Salaj, declara ieri pentru „Graiul Salajului” ca „intr-adevar, DSVSA se ocupa de controale in pietele agroalimentare, inclusiv de controlul laptelui, insa pana la ora actuala nu am primit normele de aplicare a legislatiei pri-vind interzicerea comercializarii laptelui neconform”. „Maine (azi n.a) ne vom intruni pentru a ne organiza in privinta controalelor. Speram ca vom primi instructiunile pana maine”, a mai spus Chindris.

Nu-s bani pentru laptele conform
De fapt, ce este laptele conform? Este acel lapte in care numarul de germeni existenti nu trebuie sa depaseasca 100.000 de germeni pe mililitru, iar numarul de celule somatice trebuie sa fie sub 400.000 pe mililitru. Cam acestea ar fi normele europene de calitate a laptelui. Pentru a opri inmultirea germenilor din lapte, acesta trebuie adus la o temperatura de cel mult patru grade Celsius in termen de doua ore de la muls. In aest sens, micii producatori de lapte e musai sa faca investitii in echipamente cum ar fi aparatele de muls sau tancurile de racire. Numai ca oamenii nu au bani suficienti sa cumpere astfel de aparatura.

Amagirea cu tancul de lapte
Pentru acesti mici producatori, Guvernul a improvizat un program de sprijin in vederea achizitionarii de tancuri de racire. Ca sa beneficieze de acest sprijin in suma de 5.000 de euro pentru fiecare comuna, oamenii ar trebui sa se asocieze. Asta nu prea convine taranilor. Si apoi, cu un tanc de racire la o comuna, cum ar fi de pilda Ileanda, cu 13 sate, nu faci mare scofala. Lucrul acesta trebuia facut demult, stiindu-se ca incepand cu 1 ianuarie 2014 trebuie sa ne adaptam la standarde. Procedurile care trebuie parcurse pana la indeplinirea cerintelor legale pentru acordarea banilor dureaza cam doua-trei luni, iar ultima derogare a expirat de o saptamana.

Taranii sunt ingrijorati
Livia Teglas din Var traieste de pe urma celor doua vaci. Aproape in fiecare dimineata se urca pe bicicleta si, cu flacoanele de lapte in doua plase, poposeste in piata Jiboului. Nu intotdeauna reuseste sa vanda toata marfa. Cu laptele ramas se intoarce acasa, il pune la prins si face branza dulce, pe care tot in piata o vinde. Pe langa pensia de handicap mai castiga un leu-doi, cat sa-si intretina cei doi copii si sa-i trimita la scoala. Se teme ca nu va mai putea vinde laptele. „O sa-l dau la porci, ca nu am ce sa fac cu el, ori o sa-l vand la cei ce vin la parinti in sat. Numai ca in piata din Jibou il dadeam cu 5-6 lei flaconul de doi litri, iar de acasa dau cu 3 lei flaconul. Daca vine cineva sa mi-l cumpere”, se plange femeia cu doua vaci in poiata.
Marinica Opris vine tocmai din Huseni cu lapte in piata Zalaului. Il mulge inainte de cantatul cocosilor, il pune in PET-uri noi, cumparate la bax, iar clientii nu intarzie sa apara. Si-a format deja clientela sa, iar lumea stie unde sa-l gaseasca in piata. Are trei vaci. L-am intrebat ce o sa faca daca nu mai are voie sa vanda lapte in piata. „Nu stiu ce o sa fac, nu stiu cu ce o sa-mi trimit copiii la scoala, nu stiu, nu stiu”, spune Marinica, framantandu-si mainile noduroase ca niste radacini rasucite, de truda.

Post Views: 54