Martirii de la Treznea, comemorați. S-au împlinit 83 de ani de la masacru

 

S-au împlinit, sâmbătă, 83 de ani de la masacrul de la Treznea. Pe 9 septembrie 1940, trupele ungare horthyste, ca urmare a Dictatului de la Viena, au intrat în comună. După crimele din 8 septembrie 1940, când trupele armatei ungare au ucis 11 persoane în comuna Ciumărna, trupe maghiare aparținând batalionul 22 Grăniceri Debrețin aflat sub comanda locotenentului Akosi au intrat în comuna Treznea la data de 9 septembrie. După ocuparea satului, unitățile maghiare au dezlănțuit măcelul rămas în istorie sub denumirea de “Masacrul de la Treznea”. Primele victime au fost copii aflați cu vitele la păscut. Cadavrele lor au fost descoperite pe izlazul comunal. Români și evrei au fost masacrați cu focuri de mitraliere, străpunși cu săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate. În urma acestor incidente au murit 93 de persoane, dintre care 87 de români și 6 evrei.

Numeroși localnici, dar și autoritățile sălăjene au adus, sâmbătă, un omagiu martirilor de la Treznea.

În cadrul unui ceremonial militar şi religios, au fost depuse jerbe de flori la monumentul din cimitirul eroilor şi la monumentul din centrul localităţii, dedicat memoriei martirilor-eroi, decedaţi în 9 septembrie 1940.

“Cu profund respect, suntem prezenţi astăzi, aici, ca în fiecare început de toamnă, pentru a comemora martirii din Treznea, o localitate care a fost martora unor evenimente tragice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. (…) Nu trebuie să mai repetăm greşelile trecutului, iar în acelaşi timp e necesar să facem eforturi pentru a construi un viitor în care pacea, înțelegerea și respectul pentru diversitatea umană să prevaleze. Mai ales în condiţiile în care conflictul armat de la graniţele României ne reaminteşte, în fiecare zi, că războiul înseamnă doar suferinţă, moarte, pierderi şi sărăcie. (…) Să fim un exemplu de respect pentru trecut și de apărare a valorilor noastre comune, pentru ca astfel de tragedii să nu mai aibă loc în viitor. Dumnezeu să-i odihnească pe eroii martiri din Treznea!”, a precizat, în cuvântul său, prefectul Dari Toma.

“Astăzi, 9 septembrie, se împlinesc 83 de ani de când 93 de persoane din comuna-martir Trezea, adulți, copii, precum și soldați demobilizați, au murit pentru simplul fapt că erau români, deși acceptaseră necondiționat hotărârile conducătorilor vremurilor în calitate de supuși ai Coroanei Regale. Bunul Dumnezeu să-i oblăduiască de-a pururea în panteonul neamului românesc din ceruri, iar Sfânta Maria, Maica Domnului, a cărei naștere am sărbătorit-o ieri, să mijlocească pe lângă fiul său, Iisus Hristos, ca asemenea nelegiuiri și barbarii să nu se mai întâmple nicăieri și niciodată. Mă institui și eu într-un fierbinte rugător către Tatăl Ceresc, să facă în așa fel încât luminile candelelor și lumânărilor să ne lumineze mintea, să ne încălzească speranța și să mângâie sufletele urmașilor celor de atunci. Dangătul clopotelor să vestească libertatea la viață în legendara Țară a Silvaniei, precum și în România, pentru toți locuitorii ei”, a spus Dinu Iancu-Sălăjanu, președintele Consiliului Județean Sălaj, în cuvântul rostit la Treznea.

Și reprezentanții municipalității au depus jerbe de flori și au asistat la ceremonialul religios și militar oficiat în memoria martirilor.

“După 83 de ani, în localitatea Treznea se resimte suferința provocată de atacurile sângeroase din 9 septembrie 1940, în urma cărora 86 de persoane au fost masacrate de trupele horthyste. În memoria martirilor eroi de la Treznea am adus astăzi un pios omagiu, am înălțat o rugăciune și am depus jerbe de flori la cele două Monumente ridicate în localitate. Dumnezeu să îi odihnească!”, a fost mesajul primarului municipiului Zalău, Ionel Ciunt.

La eveniment au fost prezenți, de asemenea, vicepreședintele Camerei Deputaților, Lucian Bode, academicianul profesor universitar doctor Octavian Lazăr Cosma – fiu al martirilor Aurelia și Lazăr Cosma și primul cetățean de onoare al județului Sălaj, parlamentari, reprezentanți ai autorităților locale, ai Ministerului Apărării Naționale, ai Ministerului Afacerilor Interne, precum și cetățeni ai comunei.

“În fiecare an, la Treznea, în județul Sălaj, comemorăm victimele masacrelor horthyste ce au avut loc în <septembrie negru> 1940, în mai multe localități din Transilvania. Nimeni și nimic nu justifică seria de orori declanșate în toamna acelui an împotriva populației civile din Transilvania, aflată sub ocupație, în urma Dictatului de la Viena. Mesajul evenimentelor tragice de la Treznea este astăzi mai relevant ca niciodată. Suntem datori să reînnoim angajamentul nostru de a combate cu fermitate curentele extremiste și regimurile anti-democratice care au în ADN-ul lor politic îndemnul la ură, la dezbinare și la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. De fiecare dintre noi depinde modul cum construim o societate bazată pe principii democratice și reacția noastră la populism. Responsabilitatea este uriașă, însă niciun efort nu este prea mare pentru a împiedica repetarea unor asemenea tragedii. În memoria lor, a martirilor acestui neam, suntem datori să nu uităm niciodată această parte neagră a istoriei și să ne asigurăm că ea nu se va mai repeta. Greșelile trecutului pot fi iertate, dar niciodată uitate! Odihnă veșnică eroilor neamului! Memoria lor să ne fie lumină călăuzitoare pentru pace și un viitor mai luminos!”, a fost mesajul vicepreședintelui Camerei Deputaților, Lucian Bode.

Joi, 14 septembrie, la Ip, la ora 12.00, la Cimitirul eroilor, vor fi comemorați, de asemenea, martirii-eroi din comună.

La Ip, în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, trupe maghiare ce făceau parte din armata de ocupație cantonată în orașul Șimleu Silvaniei au ucis 157 de localnici români.

Sub pretextul răzbunării celor doi militari unguri morți într-o explozie în comuna Ip la 7 septembrie 1940, cu ocazia trecerii trupelor prin localitate, locotenentul Vasvári Zoltán din armata horthystă părăsește, în ziua de 13 septembrie 1940, localitatea Nușfalău, unde se afla cantonat, îndreptându-se cu compania sa spre comuna Ip. Motivarea uciderii celor 157 de localnici este una fictivă, explozia producându-se din cauza unui defect de ambalaj al muniției, dovadă fiind faptul că cei patru români arestați au fost eliberați după aproximativ o lună.