Marile minciuni electorale cu picioare lungi
N-a fost campanie electorală, de la naşterea democraţiei noastre originale încoace, care să nu vuiască de promisiuni spre binele şi bunăstarea cetăţeanului, care să nu geamă de proiecte mai mult sau mai puţin realizabile. Aşa, de ochii alegătorului.
Apa de la Gilău este de 20 de ani momeală pentru alegători
De vreo 20 de ani încoace, în fiecare campanie electorală pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean ni se pune pe tapet, frumos ornamentat, proiectul “Alimentarea cu apă potabilă a judeţului Sălaj din sursa Gilău, judeţul Cluj”. Nu a fost campanie electorală în care să nu se amintească de acest proiect.
Pentru alegerile din 2012, s-a ieşit la rampă şi prin “gura” Companiei de Apă Someş Cluj şi s-a spus că “s-a refăcut studiul de fezabilitate a proiectului Alimentarea cu apă…”, dar şi că “în perioada următoare va fi analizată posibilitatea de finanţare a acestui proiect chiar înainte de 2013”. Ca să vadă alegătorii cât de harnici sunt cei aleşi.
La începutul acestui an, Uniunea Europeană ne-a pus sula în coastă ca până în 2020 să fie introdusă reţeaua de apă potabilă în toate localităţile cu mai mult de 50 de locuitori din judeţele Cluj şi Sălaj. Peste 100 de localităţi, 54 din Sălaj şi 47 din Cluj, ar urma să fie racordate la reţelele de apă din proiect. “Propunerea e mai veche, încă din 1993, şi a fost servită drept momeală pentru alegători în toate campaniile electorale”, spunea în vară Lucian Croitoru, purtător de cuvânt al Companiei de Apă Someş.
Aeroportul din Sălaj rămâne o gogoaşă depăşită
Una din promisiunile făcute de către actualul şef al Consiliului Judeţean Sălaj în campania electorală din 2008 a fost realizarea unui aeroport în judeţ. Tiberiu Marc a avut ocazia să-şi onoreze promisiunea faţă de electorat în anul 2010. Atunci, Consiliul Judeţean Cluj, printr-o adresă oficială, a propus Consiliului Judeţean Sălaj o asociere în vederea realizării unui aeroport modern cu zece piste. Potrivit spuselor lui Marc, bugetul de care dispunea judeţul în 2010 nu permitea finanţarea unui astfel de proiect. “Totuşi, nu excludem ca din bugetul pe 2011 să alocăm fonduri pentru viitorul aeroport”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean. Marc admite că investiţia ar dinamiza dezvoltarea regiunii şi ar fi o oportunitate pentru investitori. Proiectul s-a aflat atunci în fază incipientă. Şi aşa a rămas până în zilele de azi. Cu toate că scopul scuză mijloacele, nu credem că acum conducerea judeţului s-ar mai încumeta să folosească răposatul proiect cu aeroportul drept momeală pentru alegători. Ar cădea în derizoriu.
Centura Zalăului – un proiect făcut pe jumătate şi inutil pe de-a-ntregul
Şoseaua ocolitoare care să scoată traficul greu din Zalău este una dintrre nerealizările edililor din municipiu.Proiectul stă împotmolit la jumătate de 4 anii ani. În lipsa unei şosele ocolitoare a Zalăului, tot traficul greu de pe ruta Cluj – Satu Mare se face pe singurul bulevard din Zalău, cu ocolirea centrului oraşului pe strada Tudor Vladimirescu şi apoi pe Kossuth. O încercare de rezolvare a problemei a avut loc în perioada 2007 – 2010, când s-a lucrat la primul tronson, în lungime de aproximativ 10 kilometri, a şoselei ocolitoare. Tronsonul se încheie la intrarea în Aghireş. De acolo, ar fi trebuit construit, ulterior, tronsonul al II-lea, care să scoată traficul de la Aghireş pe Meseş, în E 81. Construcţia celui de-al doilea tronson s-a blocat, însă, în poligonul militar de tragere, aflat pe traseu. Blocajul a intervenit din cauza faptului că reprezentanţii Primăriei Municipiului Zalău nu au reuşit să ajungă la un consens cu Ministerul Apărării Naţionale cu privire la condiţiile în care poate fi mutat acest poligon. În toată această perioadă, cele două părţi stop_coloana au avut mai multe întâlniri şi de fiecare dată s-a promis că se rezolvă problema. Potrivit reprezentanţilor munici-palităţii, în acest moment se lucrează la documentaţia necesară în vederea exproprierii terenului din Crasna, unde ar urma să fie mutat poligonul. Primul tronson al centurii, finalizat în octombrie 2010, a fost finanţat, în cea mai mare parte, din fonduri europene. Pentru cel de-al doilea tronson, primarul Radu Căpîlnaşiu spune că, din cauza tergiversărilor referitoare la mutarea poligonului, s-a pierdut sursa de finanţare, aşa că fie şi în eventualitatea rezolvării rapide a problemei poligonului, cel de-al doilea tronson al şoselei de centură nu se va face prea curând, iar asta din pricina lipsei finanţării. În aceste condiţii, traficul greu va continua să ruleze prin inima municipiului de sub Meseş.
Un Zalău spectaculos de frumos, când vor ciocni caii ouă roşii
În luna mai a anului 2013, Primăria Zalău anunţa într-o conferinţă de presă că derulează un concurs de proiecte “Remodelarea spaţiului public din municipiul Zalău – consens intre nevoile culturii urbane locale si rigorile arhitecturii si designului urban”. “Scopul propus este ca arhitectura si designul zonei centrale, mai exact Centrul vechi al municipiului Zalau, respectiv Piata 1 Decembrie 1918, strada Unirii, pasaj strada Unirii si Piata Iuliu Maniu să aibă un alt concept, o noua fată, dar păstrându-se identitatea aspectelor care definesc Zalăul”, potrivit primarului Radu Capîlnaşiu. Concursul de proiecte avea alocat un buget de 78.911 lei. După şapte luni de la debutul concursului, primarul Zalăului, Radu Capîlnaşiu, i-a premiat în cadru oficial pe cei trei câştigători ai proiectelor de remodelare a spaţiului public pentru zona centrală, prin care s-a dorit identificarea unui concept nou în ceea ce priveşte arhitectura şi designul zonei centrale, adică remodelarea Platoului de Marmură, realizarea unei străzi pietonale pe strada Unirii, remodelarea pasajului si a Pieţei Iuliu Maniu. Grupurile de firme SC Ars Longa SRL si SC Quad Studio SRL din Cluj Napoca au primit menţiune pentru “un proiect eco”, foarte frumos, dar prea scump pentru posibilitătile oraşului. Ocupantul locului III a fost arhitectul zălăuan Andrei Nejur, al cărui proiect s-a distins prin terasele comerciale prevăzute pe strada Unirii şi în Piata Iuliu Maniu. Arhitectul Elena Maican, din Curtea de Arges, a ocupat locul II cu un proiect cu accent pe spatiile verzi. Locul întâi nu a fost acordat pe considerentul că Primăria Zalău nu a dorit să-şi facă un angajament faţă de un proiect anume, considerând că nici unul dintre cele prezentate nu a fost satisfăcător din toate punctele de vedere. Apoi s-a aşternut tăcerea. Acum că am intrat în an electoral, Primăria Zalău a promis că va finanţa realizarea documentaţiei tehnice. Să trăim să o vedem şi pe asta. Până acum s-au dus aproape 80.000 de lei pe… concursul de frumuseţe.
Un grandios proiect au conceput edilii noşti şi pentru cartierul Dealul Morii din Zalău. Planul Urbanistic Zonal realizat de arhitectul zălăuan Cornel Zebacinschi prevede construirea a 100 de apartamente ANL, a unui stadion cu 7.000 de locuri, a unui bazin de dimensiuni olimpice, a unui parc, spaţii de joacă pentru pentru copii, asfaltarea străzilor, canalizare, aducţiune de apă potabilă. Deocamdată, străzile sunt nişte ulicioare înguste pline de gropi şi de noroaie, apă este din belşug, pentru că se revarsă bazinele de stocare a apei prin curţile oamenilor. Şi mai nou, locuitorii au şansa să se aleagă cu un cimitir, pentru că acolo vrea Primăria să ne îngroape, numărul de locuri libere din cimitirul vechi fiind pe terminate.
