Daca nu eram convinsi ca traim intr-o tara a disperarii, ne-am lamurit acum. Au avut grija reprezentantii Minis-terului Sanatatii, care au pregatit un proiect de introducere a unei taxe pe produsele de tip fast-food, sucuri si dulciuri. Banii astfel stransi ar urma sa fi destinati finantarii programelor de sanatate, precum si pentru derularea unor investitii in infrastructura din sistem.
De unde, oare, acest imbold? Sa fi devenit peste noapte alesii nostri atat de grijulii fata de sanatatea romanului ori e doar una dintre acele masuri prin care se pot aduna bani la buget fara prea multe batai de cap?
Gaurile mari create in bugetul sanatatii, prin neputinta oficialilor de a gestiona sistemul trebuie cumva carpite. Mai intai a fost taxa pe viciu. In 2009, socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din targ, pentru ca incasarile din aceasta sursa au fost la jumatate din nivelul estimat.
Cum nici in 2010 situatia nu pare sa fie mai roz, ministrul Sanatatii antici-pand dificultati in sustinerea programelor de sanatate, in asigurarea necesarului in spitale, oficialii au mai inventat un bir. In incercarea de a-i justifica rostul, vor sa ne faca sa credem ca aplicarea unei taxe pentru alimentele de tip fast-food ii va tine departe pe romani de rafturile cu produse inferioare si ii va impinge spre cele cu alimente sanatoase. Alimente care, ne place sau nu, au un pret net superior celor cu efecte nu tocmai benefice asupra organismului. Cum ar fi fost, totusi, daca in loc sa taxeze consumul de alimente mai ieftine, dar nesanatoase, oficialii si-ar fi pus mintea la contributie pentru a diminua preturile produselor supe-rioare din punct de vedere calitativ?
Taxa pe fast-food, ce s-ar parea ca va intra in vigoare peste vreo doua luni, vine intr-un moment in care producatorii de alimente stau deja in bloc-start, pregatiti sa majoreze preturile ca urmare a scumpirii carburantilor si a energiei electrice. Ca sa traim sanatos, dar tot mai greu.