Intrând zilele trecute într-un supermarket din centrul Zalăului, dat mi-a fost să văd pe raftul din sectorul legume și fructe roșii românești cu 1,79 de lei kilogramul. Asta în timp ce în hala agroalimentară roșiile la intermediari se vindeau cu 2,5 – 3,5 lei, iar la producători cu prețuri între 3 și 5 lei. Cele roze și mari de Crasna puteau fi cumpărate cu 6 lei. Am întrebat-o pe șefa de la supermarket dacă roșiile sunt într-adevăr “confecționate” pe plaiul mioritic, pentru că suntem deja prea obișnuiți să cumpărăm roșii artificiale din marile magazine, aduse de prin vestul Europei, iar occidentalii fac ce fac de parcă le fac din plastic. Spre crezare mi-a adus câteva facturi în care erau specificate zona și numele fermei. Erau ferme din sudul țării care au găsit o soluție viabilă pentru desfacerea produselor în condiții moderne și la prețuri corecte. Șefa de unitate îmi mai spunea că răspunsul din partea consumatorilor este unul încurajator, datorită atât prețului, cât și calității roșiilor. Așadar, fenomenul de a introduce fructe și legume românești în supermarket-uri curge de la sine. Ideea ministrului Agriculturii de a obliga hipermarket-urile să rezerve rafturi pentru produsele românești, în special legume și fructe, în contextul de față este perimată. stop_coloana Marile magazine nu pot rămâne insensibile la dorința consumatorului român, care solicită produse “de țară”, autohtone, legume proaspete, gustoase. Ce ne facem însă cu intermediarii care pun adaosul comercial până îl “belesc” pe cumpărător de bani. Dacă hipermarketurie se țin de cuvânt și încheie contracte cu fermierii sau cu asociațiile lor, pernele de sub fundul samsarilor vor cădea una câte una, precum în po-vestea cu prințesa. Cât despre autenticul producător sălăjean, cu mici excepții, acesta nici nu moare nici nu trăiește din comercializarea legumelor și fructelor. “Adaosul” lui comercial e în funcție de mersul pieței și de voia Celui de Sus.