Ziua bună, dragi cititori!

Un tânăr visă într-o noapte că intră într-un mare magazin. În spatele tejghelei era un înger care făcea pe vânzătorul.

-Ce se vinde aici? întrebă tânărul nostru.

-Tot ceea ce ar putea dori cineva, răspunse politicos îngerul.

Tânărul se apucă să înșire:

-Aș dori să se sfârșească toate războaiele din lume, să fie mai multă dreptate pentru cei oprimați, mai multă iubire în familii, locuri de muncă pentru șomeri, șosele trainice și infrastructuri mai bune, o trăire autentică în cadrul Bisericii și…

Îngerul îl întrerupse:

-Îmi pare rău domnule, ați înțeles greșit. Aici nu vindem roade, ci doar semințe.

Dragilor, o parabolă a Mântuitorului începe astfel: ”Împărăția Lui Dumnezeu se aseamănă cu o sămânță bună pe care un om a sădit-o în ogorul său…”

Noi, oamenii, am vrea mereu roade bune în preajma noastră, dar esența rodului este sămânța faptelor și ale valorilor pe care noi le răspândim… Construim șosele și luptăm cu zel pentru acest obiectiv, dar clădim prea puține drumuri către Dumnezeu și către valorile autentice. Dacă nu luptăm pentru patrimoniul de adevăr și de lumină, în creuzetul istoriei ne vom defini prin absențe, și ce dureros este să nu ne împlinim adevărata menire, să fim actori care nu-și înțeleg rolurile. Un înțelpt spunea: ”Nu mi-e teamă de cele mai mari atrocități, mi-e teamă de tăcerea celor buni.”

Sămânța plantată este credința noastră într-un mai bun ”mâine”.

Vă invit la reflecție! Pace și bine!

Post Views: 181