Lozna: In toiul ravnei dupa progres si bunastare

Primar de peste 17 ani
Ii poti numara pe degetele de la o mana pe primarii salajeni care conduc destinele comunitati lor de mai bine de 16 ani. Desigur, comunitatea nu i-a batut in cuie pe scaunul de edil numarul 1, dar le-a acordat increderea ani si ani de-a randul pentru ceea ce au facut pentru ea. Unul dintre acesti alesi este si Augustin Sabou, primarul comunei Lozna. De fapt, in perioada tulbure a anilor 1990-1991,cand scandalurile pe teme funciare nu mai conteneau in comuna, Augustin Sabou a fost numit primar de catre mai mai marii judetului din acea vreme, pentru a linisti spiritele. Si a reusit. A reusit sa faca pace intre invrajbiti. La alegerile din 1992 lumea si-a zis: „Hai sa-l alegem pe Gusti primar, ca poate ne scoate din invalmaseala asta a democratiei, din necazurile cu mejdele intre pamanturi”. In naivitatea lor, oamenii nu banuiau ca un primar, in originala democratie de atunci era ca un bun inotator legat de maini si de picioare si aruncat peste bord. Totusi, stiindu-l un bun gospodar au mers pe mana lui. Si nu au regretat. Dovada este faptul ca, asa cum spuneam, dupa mai bine de 16 ani,la alegerile locale din mai 2008, electoratul loznean i-a acordat pentru a cincea oara incredere lui Augustin Sabou.
O realizare speciala
Modest din cale afara, primarul de Lozna nu se bate cu pumnul in piept ca a facut si a dres, ba, dimpotriva, cand este vorba despre realizari asteapta sa-i fie parca smulse cuvintele de pe buze. Totusi, recunoaste ca cea mai mare realizare (eu i-as spune epocala) este construirea podului peste raul Somes. Initial fusese proiectata o pasarela pietonala, dar asta indeplinea numai pe jumatate dorinta locuitorilor de pe malurile Somesului. Asa ca primarul Sabou, cu acordul Consiliului Local, a luat credite bancare in valoare de 2,5 miliarde de lei si a purces la construirea unui pod cu doua benzi de circulatie: una pentru autoturisme si alta pentru pietoni. De curand au fost finalizate si lucrarile de pietruire a drumului care leaga centrul comunei Lozna de pod. Alta viata! As fi nedrept daca nu as aminti si introducerea retelei de apa potabila in Preluci, Lozna si Valea Lesului, ori betonarea partiala a drumului comunal DC 30 Preluci-Valea Loznei. Numarul scolarilor la nivel de comuna este intr-o relativa stagnare .Pentru cei de acum si pentru cei ce o sa vina, Scoala gimnaziala din Lozna a fost reabilitata. In contextul de fata reabilitare inseamna schimbarea acoperisului, aplicarea izolatiei termice, inlocuirea tamplariei clasice cu geamuri si usi din termopan, tencuieli si zugraveli atat in interior cat si in exterior, inlocuirea parchetului. In toamna trecuta, in centrul de comuna a fost creat un punct de informare cu patru calculatoare conectate la internet, telefon si fax.
Padurile – o problema aproape rezolvata
75 la suta din suprafata comunei Lozna este deluroasa, intinzandu-se de la extremitatea estica a satului Cormenis si pana la cea vestica limitrofa satului Clit. Paduri sunt si peste 2300 de hectare apartin locuitorilor acestor zone. Numai ca, pana a le obtine , conform noilor legi funciare, a fost „bataie” pe viata si pe moarte. Arhivele comunei Lozna, ca de altfel a mai multor comune de pe Valea Somesului, pastrate la Ileanda, au ars intr-un incendiu. Au umblat oamenii prin instanta pana li s-a facut …acru. Degeaba au incercat ei sa-si demonstreze proprietatea forestiera cu registrele agricole, mai marii silvicilor s-au opus, iar instanta nu le-a dat castig de cauza cetatenilor. Primarul Sabou imi relata faptul ca de 10 ori a deschis usile judecatoriei si ale tribunalului si tot n-a avut sorti de izbanda. Intamplarea a facut ca prin zona sa treaca Gheorghe Flutur, pe atunci ministrul Agriculturii. A ascultat pasurile primarului si in cateva zile, problema padurilor a fost rezolvata. Nu chiar in intregime. Spun asta pentru ca la ora actuala se afla in litigiu 20 de hectare de teren cu vegetatie forestiera din Valea Loznei, apartinand unor persoane fizice. Litigiul consta in faptul ca Ocolul silvic din Jibou nu vrea in ruptul capului sa semneze procesele verbale pentru retrocedarea pe vechile amplasamente. Primarul Sabou imi spunea printre altele ca Ocolul silvic din Jibou ar semna procesele verbale daca proprietarii de paduri din comuna Lozna ar incheia contract de administrare cu respectiva unitate. Numai ca …santajul nu tine. Proprietarii de paduri din comuna au contract semnat cu Ocolul silvic „Blidaru” din Balan si sunt multumiti de serviciile prestate. La ora actuala, la nivel de comuna exista patru composesorate (Lozna, Preluci, Valea Loznei si Tinca, judetul Bihor).
Proiecte eligibile -urmeaza finantarea
Comuna Lozna este una dintre cele noua unitati teritorial administrative inclusa in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „Valea Somesului”. In cadrul proiectului „Dezvoltare intercomunitara in zona de nord-est a judetului Salaj”, comuna Lozna si-a stabilit o strategie de dezvoltare locala. Cum reteaua de apa potabila este extinsa in trei asezari, urmand ca ea sa ajunga si in Valea Loznei, in toamna acestui an se va trece la realizarea sistemului public de canalizare, in toate cele patru sate. In cadrul aceleiasi strategii este prevazuta si construirea unui camin cultural in centrul de comuna. Chiar daca oamenii locului au padurile lor, introducerea unei retele de gaz metan in comuna este binevenita. Ea se va realiza, conform programului, pana in anul 2013. Exista si alte obiective pe care primarul Augustin Sabou tine mortis sa le realizaze in acest mandat, precum construirea unei pasarele pietonale peste raul Somes in localitatea Cormenis, infiintarea unui camin pentru persoanele varstnice (constructie noua), amenajarea bazelor sportive din comuna, etc. Cat despre caile de acces, in aceasta vara se vor finaliza lucrarile de modernizare la drumul comunal DC 30 Lozna-Valea Loznei si la DC 27 Lozna-Letca. Pentru ca nu numai Somesul isi face adesea de cap, iesind din matca si provocand pagube, ci si unele vai de pe raza comunei, un proiect sustinut din bugetul local este cel cu privire la indiguirea si amenajarea acestor cursuri de apa (Valea Loznei, Valea Cormenisului si Valea Lesului).
Maine este foarte aproape
De la „Ticlau” la „Stanii Clitului”, de pe crestetul „Copaii” pana la „Cornulet”, nici un ochi de trecator nu poate ramane insensibil la privelistea ce i se desfasoara majestos pe malul stang al Somesului. Sunt locuri incarcate de istorie si frumusete, adesea ascunse in inima padurilor. Pe aici au trecut romanii spre castrul de la Rogna, in Pestera Lesului, ori cea Tatarasca s-au ascuns locuitorii cand popoarele migratoare le navaleau asezarile, alte si alte urme stau ascunse sub veacuri. Satul Lozna, in numai 300 de ani a fost ras de doua ori de pe fata pamantului, de apele raului. Somesul si-a cerut tributul. Loznenii au luat totul de la inceput si au fost nevoiti sa schimbe vatra satului, pana sub dealuri, fara a-si pierde nadejdea. Astazi, in comuna s-a cladit ceea ce cu decenii in urma era de necrezut, iar maine (atat de apropiat acest maine) va aduce alt farmec pentru lozneni, alt iz de bunastare dupa care orice comunitate tanjeste.