Liderul paşoptist Simion Bărnuţiu, omagiat la monumentul de la Gorgana

Sute de elevi şi profesori din judeţ, preoţi, cadre militare, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor publice l-au comemorat, miercuri, pe Simion Bărnuţiu, ideologul revoluţiei paşoptiste din Transilvania, la monumentul dedicat lui la Gorgana, în locul în care şi-a încheiat, în urmă cu 161 de ani, ultima călătorie pământească.

Evenimentul omagial a fost organizat de Consiliul Judeţean (CJ) Sălaj şi a debutat cu un ceremonial religios, după care preotul Adrian Botea, de la Parohia Bocşa, a vorbit despre viaţa şi moştenirea lăsată de Simion Bărnuţiu, evocând figura marelui nostru înaintaş.

A urmat un moment artistic susţinut de elevi ai Şcolii Gimnaziale nr. 1 Sânmihaiu Almaşului, ai Liceului Pedagogic „Gheorghe Şincai” Zalău şi ai Liceului Tehnologic „Liviu Rebreanu” din Hida, iar la final au fost depuse coroane de flori.

„Mă bucur că ne-am reunit din nou la locul unde cinstim memoria unuia dintre oamenii de frunte ai Transilvaniei şi ai României, Simion Bărnuţiu. Este o onoare să putem aduce un omagiu celui care a fost un mare gânditor, un mare patriot, un om al curajului, un vizionar, care afirmat clar şi fără ezitare că luptă pentru valorile neamului românesc, pentru dreptul la libertate, demnitate şi credinţă. Este cu atât mai îmbucurător să vedem, astăzi, că în prim-planul manifestării noastre sunt copiii, alături de care arătăm respect şi recunoştinţă ilustrului cărturar. Îmi amintesc mereu cu emoţie îndemnul lui Simion Bărnuţiu, ce sună mai actual ca niciodată: ‘Ţineţi cu poporul toţi, ca să nu rătăciţi’. Este o chemare la unitate, la grijă faţă de neamul nostru şi la încrederea că împreună putem să păstrăm calea cea dreaptă, indiferent de obstacole”, a declarat Dinu Iancu-Sălăjanu, preşedintele CJ Sălaj.

Istoricul, esteticianul şi omul politic Simion Bărnuţiu a fost unul dintre liderii transilvăneni ai Revoluţiei din 1848. Simion Bărnuţiu a fost ales vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Blaj (3/15-5/17 mai 1848) şi a citit jurământul solemn, ce conţinea, într-o formă succintă, aproape toate punctele programului Revoluţiei române şi care a devenit actul fundamental al Adunării.

Grav bolnav, paşoptistul transilvănean a murit la 28 mai 1864, în drum spre casă, în locul cunoscut azi ca Gorgana, fiind înmormântat în satul natal.