Redacția
Cu o seara in urma, una dintre televiziunile mogulilor, pe care locatarul de la Cotroceni nu o sufera, a realizat o emisiune in care subiectul a fost rochia doamnei Udrea – o rochie de firma care a costat peste 14.300 de lire sterline. Nu m-ar deranja pretul rochiei doamnei Udrea, atata timp cat face treaba, cat aduce investitii, ridica hoteluri si statiuni, atata timp cat turistii straini dau navala pe plaiurile mioritice, atata timp cat vin cu milioanele de euroi si ridica PIB-ul tari, rochia de peste 14.000 de lire sterline nu m-ar deranja. Daca rochia ar fi cumparata din salariul cinstit al sotului sau evident ca nu m-ar deranja. Din pacate stim ca domnul Cocos -sotul doamnei Udrea- este abonat la contracte pe bani publici, si mai stim ca turismul romanesc e la pamant. In acest moment romanii sunt depasiti la acest capitol si de Bulgaria, Muntenegru, Albania sau Azerbaidjan. Cu toate minunatiile pe care ni le-a dat Dumnezeu (sau natura in varianta ateilor) turismul mioritic nu reuseste sa atraga anual mai mult de 1,5 milioane de curiosi din strainatate. In ce priveste turismul autohton, ramane unul de subzistenta, adica lumea merge cu sacosa plina de mancare si se cazeaza la cort. Revenind la rochia ministrei Turismului, trebuie sa spunem ca a da peste 14.000 de lire sterline pe un astfel de produs, pe vreme de criza, este mai mult decat o sfidare. O bataie de joc! Doamna Udrea si multi locatari de la Palatul Victoria traiesc in paralel cu realitatea. Si tot in paralel ii preocupa si destinele natiunii. Nu-i umilire mai mare decat a vinde kilogramul de orez la pensionari cu 30 de bani mai putin prin economate, apoi sa te bati cu pumnul in piept ca ai gasit solutia de eradicare a saraciei. Cu banii dati de doamna Udrea pe rochie, puteau fi saturate zeci de mii de burti, mii de copii puteau fi imbracati, mii de batrani aveau ce pune pe masa. Nu era eradicarea saraciei, dar era o amagire a ei.
Alina Rad
