Legea antidemocratică

Fostul ministru de externe Titus Corlățeanu, după ce și-a anunțat luni demisia a spus că ministerul își menține poziția că nu există baze legale pentru înființarea de noi secții de votare în străinătate la turul al doilea a prezidențialelor. Asta se întâmpla după ce, săptămâna trecută, în București și în mai multe orașe din țară au avut loc manifestări de protest față de modul în care a fost organizat votul în diasporă la primul tur al prezidențialelor. Românii din străinătate au ieșit la vot în 2 noiembrie și au stat la cozi uriașe până când li s-a închis în nas ușa secției de votare în multe capitale europene. S-a cerut înființarea de noi secții de votare în străinătate. Dar și noul ministru de Externe, Teodor Meleșcanu, o ține bună că pe legislația actuală nu este posibilă înființarea de noi secții de votare în străinătate la cel de al doile tur al alegerilor prezidențiale. Întrebarea se pune, legea îl servește pe cetățean, ori cetățeanul servește legea? Evident că atâta timp cât îngrădește un drept fundamental pentru democrație, dreptul la vot, legea este proastă și antidemocratică. Prin îngrădirea sau fie și numai ștrangularea dreptului la vot se îngrădește democrația. stop_coloana Plouă cu ordonanțe de urgență ale guvernului pentru te miri ce nimicuri, și iată că pentru dreptul la vot nu se poate modifica legea. Sau guvernul e prea prieten cu legea asta ne-bună? Străinii s-au oferit să amenajeze secții de votare gratuit pentru românii din diasporă. Dar nu s-a vrut. Nu s-a vrut pentru că dreapta are câștig de cauză în străinătate, iar guvernului Ponta îi țîțîie partea dorsală pentru rezultatul din 16 noiembrie. În aceeași ordine de idei, MAE a pregătit pentru turul doi 800.000 de buletine de vot pentru străinătate. Puține, în contextul în care cifrele oficiale ne indică în jur de trei milioane de români care trăiesc peste hotare. Multe, dacă luăm în considerare că în primul tur au apucat să voteze doar 160.000 de români peste granițe. Vom trăi până duminică și vom vedea.